Albastru 71 (repostare)
Violetta Petre
În mine zace-o Lilith, obraznică şi vie,
O iapă ne-mblânzită, flămândă de înalturi,
Ce te atrage-n iaduri, nocturnă simfonie
Cu măştile-i sublime, sub inedite farduri.
Te-adulmec ca pe-o pradă, te sfâşii ca o fiară
Şi te supun sub mine şi nu mă las supusă;
Am armele cu mine şi lacrima-ţi de ceară,
Când îţi rănesc orgoliul, din peisaj e smulsă.
Şi fac din ea licoare, s-o beau cu praf de lună,
Să te ajung din urmă, să nu mă-ntreci, Adame.
Nu am să-ţi fiu vasală, cât suntem împreună,
Pe-acelaşi piedestal, legenda ne adoarme.
Cu demonii din mine, îţi pregătesc iatacul,
Durerea te-ngenunche ca pe un sclav, bărbate.
Fă dragoste cu mine, chiar dacă ştii că dracul
E-n fiecare zâmbet şi-n gesturi rafinate!
Şi pentru toate astea, din raiuri izgonită,
Voi procrea în iaduri satane cu Satana,
Dar, ştiu că şi de tine, Adame,-am fost iubită
Şi îţi voi fi de-a pururi şi-amanta şi duşmana.
Albastrul nu creştea în vreme-aceea mută,
Doar albul apunea pe floarea de cucută...
12.01.2017



.jpg)




















Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu