România are peste 2.000 de izvoare de apă termală, a treia cea mai mare resursă geotermală din Europa după Islanda și Ungaria, dar în timp ce ungurii au construit un imperiu balnear de miliarde de euro, românii lasă apele calde să curgă direct în pâraie.

Arcul carpatic al României stă pe o zonă de activitate geotermală intensă. Vulcanismul stins din Harghita și Călimani, faliile tectonice active și adâncimea mare a scoarței terestre generează ape subterane cu temperaturi de la 20 la peste 80 de grade Celsius. Peste 2.000 de izvoare termale au fost cartografiate pe teritoriul României.

Cele mai importante zone termale se află în vestul țării. Județul Bihor are concentrația cea mai mare: izvoarele de la Băile Felix, Băile 1 Mai și Oradea au temperaturi de 40-49 de grade și debite uriașe. Apa termală de la Felix alimentează cea mai mare piscină naturală cu apă caldă din Europa. Nufărul termal Nymphaea lotus var. thermalis, o relicvă a perioadei terțiare, crește doar aici.

În Banat, apele termale de la Băile Herculane au fost exploatate de romani acum 2.000 de ani. La Geoagiu, Călan, Tășnad și Nădlac, izvoarele au temperaturi care depășesc 60 de grade. Sunt ape care ar putea încălzi orașe întregi, dar în majoritatea cazurilor curg în pâraie fără ca nimeni să le folosească.

Doar cei care au fost la Széchenyi sau la Gellért în Budapesta și au văzut miile de turiști care plătesc zeci de euro pentru o baie în aceleași ape termale pe care România le are gratuit pot înțelege cu adevărat dimensiunea oportunității pierdute.

Ungaria, cu resurse termale comparabile, a construit un imperiu balnear care generează miliarde de euro anual. Budapesta are peste 120 de izvoare termale și zeci de băi publice care atrag milioane de turiști. Hévíz, cel mai mare lac termal din Europa, este o destinație de renume mondial. Totul organizat, promovat, monetizat.

România are resurse similare sau chiar mai mari. Dar exploatarea este minimă. Băile Felix și Herculane sunt parțial funcționale. Restul izvoarelor sunt fie abandonate, fie exploatate artizanal de localnici care se scaldă în bazine improvizate.

Te-ai întrebat vreodată cum este posibil ca o țară cu a treia cea mai mare resursă termală din Europa să nu aibă niciun complex balnear de talie mondială, niciun brand termal internațional și niciun plan coerent de exploatare a unei bogății pe care pământul o oferă gratuit?

Potențialul geotermal al României nu se limitează la turism. Apele termale pot fi folosite pentru încălzirea urbană, pentru sere agricole, pentru piscicultură și pentru producerea de energie electrică. Orașul Oradea folosește deja parțial energia geotermală pentru încălzire. Dar este o excepție, nu o regulă.

Astăzi, în timp ce Islanda încălzește întregi orașe cu apă geotermală și Ungaria câștigă miliarde din turismul balnear, România stă pe o comoară pe care nu o exploatează. Iar când vezi un izvor termal de 50 de grade curgând liber într-un pârâu de munte, fără niciun semn, nicio infrastructură și niciun turist, realizezi că sub picioarele românilor fierbe o avere pe care nimeni nu se apleacă să o culeagă.

Sursa

Internet 

 🎾 80 de ani de legendă românească!

Pe 19 iulie 1946 se năștea Ilie Năstase, primul mare star mondial al tenisului românesc: talent, spectacol, curaj și o personalitate imposibil de uitat.

🏆 Numărul 1 mondial

🏆 Campion la US Open și Roland Garros

🇷🇴 Un nume care a făcut România cunoscută în întreaga lume

La mulți ani, Ilie Năstase! O legendă nu îmbătrânește, ci devine istorie. ❤️🇷🇴

#IlieNăstase #LaMulțiAni #LegendăRomânească #Tenis #România

 Într-un moment de profundă tristețe, ne luăm rămas bun de la soprana Angela Sbârcea (Nemeș), una dintre cele mai reprezentative artiste ale Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și o personalitate de seamă a vieții lirice românești.

Absolventă a Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj, promoția 1965, Angela Nemeș și-a dedicat întreaga carieră scenei lirice. Imediat după absolvire, a devenit solistă și ulterior prim-solistă a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, instituție pe care a slujit-o timp de aproape trei decenii, cucerind publicul prin eleganța interpretării, sensibilitatea artistică și frumusețea unei voci lirice de excepție.

Repertoriul său a cuprins roluri memorabile precum Mimì din Boema, Violetta din Traviata, Micaëla din Carmen, Margareta din Faust, Susanna din Nunta lui Figaro, Donna Anna din Don Giovanni, Leila din Pescuitorii de perle și multe altele, interpretate atât pe scena clujeană, cât și în turnee internaționale în Italia, Belgia, Bulgaria și Germania.

Distinsă cu premii la prestigioase concursuri internaționale de canto de la Sofia, Barcelona și în Italia, Angela Nemeș a fost o artistă remarcabilă, un profesor dedicat, contribuind la formarea noilor generații de muzicieni în cadrul Liceului de Muzică, Școlii de Muzică și Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Prin talentul, rafinamentul și dăruirea sa, Angela Sbârcea a lăsat o amprentă semnificativă asupra artei lirice românești. Va rămâne în memoria noastră ca o artistă de mare noblețe și un reper pentru generații de interpreți și iubitori ai operei.

Transmitem sincere condoleanțe familiei, apropiaților și tuturor celor care au cunoscut-o și au prețuit-o.

Dumnezeu să o odihnească în pace!