In Memoriam: SILVIU STĂNCULESCU
Silviu Mihail Stănculescu, apreciat actor român, s-a născut la Timişoara, la 24 ianuarie 1932, şi a trecut la cele veşnice la Bucureşti, la 23 octombrie 1998, în urma unei grele suferinţe.
S-a născut într-o familie în care s-a bucurat de o creştere şi o educaţie pe măsură. Bunicul patern era mare proprietar de prăvălii, cel matern era diriginte al Poştelor din Timişoara, iar bunica maternă era învăţătoare. Tatăl – primul din cei 12 copii ai familiei Stănculescu, era preocupat de filozofie, poezie, psihologie şi a studiat la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti. A devenit apoi profesor de matematică şi contabilitate, precum şi director al Şcolii Elementare de Comerţ din Timişoara.
Silviu Stănculescu a mai avut un frate, care s-a stins la numai 6 ani.
Copilăria viitorului actor a fost una destul de zbuciumată şi a constat într-un lung şir de peregrinări între Caracal, Timişoara, Bucureşti şi Târgovişte.
În vârstă de numai 5 ani, a păşit pe scenă pentru prima dată, la serbarea de Crăciun din Caracal, unde a fost distribuit în piesa „Pruncul din Vicleim”.
A studiat la Şcoala „Spiru Haret” din Timişoara, dar era mai mult absent, preferând să-şi piardă timpul plimbându-se pe străzile oraşului sau mergând la filme şi la operă. A fost admis la Liceul „Diaconovici Loga”, dar familia îl trimite ca intern la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti.
Aici, fiind remarcat de profesori, ajunge în corul şcolii, apoi este pus să recite şi să joace teatru, dar nu-şi pierde obiceiul de a aduna absenţe, preocupându-se mai mult de domeniul artistic. Va studia şi la Liceul „Ienăchiţă Văcărescu” din Târgovişte şi la Liceul Comercial din Caracal.
A jucat la Sindicatul Sfaturi Populare, ca amator, în piesele „Iarba rea” şi „O noapte furtunoasă”.
În 1956 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Capitală, după care a fost repartizat la Teatrul de Stat din Bacău.
Din 1961, a trecut la Teatrul de Comedie din Bucureşti.
Piese de teatru în care a apărut: „Trei surori”, „Buffalo Bill şi indienii”, „Meşterul Manole”, „Mănăstirea din Parma”, „Omul care aduce ploaia”, „Maşina de scris”, „Harap Alb etc, precum şi în piese de teatru radiofonic.
Dintre filmele în care a fost distribuit, amintim: „Acţiunea Autobuzul”, „Pentru patrie”, „Revanşa”, „Vară sentimentală”, „Trenul de aur”, „Liceenii”, „Pădurea de fagi”, „Francois Villon – Poetul vagabond”, „Mircea, „Stare de fapt”, „Triunghiul morţii”, „Noi, cei din linia întâi”, „Şantaj”, „Al treilea salt mortal”, „Un om în Loden”, „Vlad Ţepeş”, „Ora zero”, „Din nou împreună”, „Manole – Meşter valah”, „Războiul Independenţei”, „Pe aici nu se trece”, „Capcana”, „Paraşutiştii”, „Simpaticul domn R”, „Cerul începe la etajul III”, „La patru paşi de infinit” etc.
Între 1981 – 1990 a fost director al Teatrului de Comedie.
Până la Revoluţia din 1989, a fost şi membru al Marii Adunări Naţionale.
În 1967 a fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a – „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
Postum, în 2002, a apărut cartea autobiografică „Sunt un om obişnuit...”
A fost căsătorit cu Corina Stănescu şi au avut o fiică.
#SilviuStănculescu - #InMemoriam
Foto: cinemagia.ro
Pe o aripă de cânt