„Cântând, mă simt împlinită, ca şi cum aş rosti o rugăciune!”

Interviu cu interpreta de muzică populară, Elena Istrate
Elena Istrate are 16 ani și locuiește în județul Brașov. Tânăra este prezentă constant pe scenele covăsnene, transmițând, prin glasul său, frumusețea cântecelor populare românești.
A copilărit în satul Arini (sat ce aparține comunei brașovene Măieruș), iar familia i-a insuflat atât ei, cât și surorii, Maria, dragostea, prețuirea pentru zestrea lăsată de străbuni –  obiceiurile, tradițiile, cântecul, jocul și portul popular românesc.
„Am început să cânt muzică populară încă din copilărie îndrumată de bunica mea şi tatăl meu – care era cantor la biserica ortodoxă din sat (…). Cântând, mă simt împlinită, ca şi cum aş rosti o rugăciune” – a declarat Elena, în cadrul interviului pe care ni l-a acordat și pe care vi-l prezentăm astăzi.
-Elena, spune-ne te rog când ai început să cânți muzică populară și de unde vine dragostea ta pentru folclor?
-Am început să cânt muzică populară încă din copilărie îndrumată de bunica mea şi tatăl meu care era cantor la biserica ortodoxă din sat.
Folclorul este TOTUL, este viaţa mea, este sufletul meu, este bucuria de a fi român şi în el îmi găsesc alinarea; cântând, mă simt împlinită, ca şi cum aş rosti o rugăciune… prin cântecul popular mă înalţ şi sunt mai aproape de Divinitate, cântând pot să-mi exprim bucuria, dar şi tristeţea şi astfel simt că trăiesc.
-Ce a urmat după ce ți-ai descoperit această pasiune? Cine sunt dascălii, artiștii care te-au îndrumat, de-a lungul timpului, în acest domeniu și cu cine studiezi în prezent?
–După ce am constatat că toată lumea din jurul meu apreciază felul în care cânt, am început să caut să îmi perfecționez tehnica vocală şi să-mi selectez mai bine piesele din repertoriu. Mi-a fost alături, de-a lungul timpului, domnul Raul Dimitriu, un rapsod popular din zona Braşovului, care mi-a compus primele melodii autentice, din folclorul vechi transilvănean și nu numai, şi împreună cu care voi realiza primul meu album.
-Când și unde ai avut primul spectacol? Ce amintiri te leagă de acel moment?
-În primul meu spectacol am cântat alături de maestrul Petrişor Varga, în Bran, în anul 2007. Îmi amintesc şi acum căldura aplauzelor şi simt și acum emoţiile puternice pe care le am de fiecare dată atunci când sunt în faţa publicului.
Două surori, aceeași pasiune
-Spune-ne câteva cuvinte și despre sora ta, Maria, care are aceeași pasiune ca și tine: muzica populară. Ea de când cântă?
-Maria, care a venit ca o binecuvântare în viaţa mea, a început să cânte pentru prima oară în biserică, împreună cu tata, iar mai apoi însoţindu-mă la orele de canto, am descoperit că are o voce frumoasă şi caldă. În prezent studiază pianul la Şcoala Populară de Artă din Braşov (anul II), dar cântă la fel de bine şi muzică uşoară.
-Cântați și împreună, pe scenă?
-De anul trecut la îndemnul mamei şi cu ajutorul domnului profesor am început să studiem şi să cântăm unele melodii pe două voci şi de atunci suntem împreună în majoritatea spectacolelor.
-Ce piese cuprinde repertoriul tău?
-Dacă vorbim despre repertoriul meu, el se poate împărţi în două categorii: astfel melodiile culese de prin satele din zona Braşovului sau compuse pentru mine; şi melodiile preluate din repertoriul altor interpreţi de folclor consacraţi.
-Cum îți alegi piesele din repertoriu?
-Melodiile pe care le cânt le aleg asemeni unor haine pe care urmează să le port, ele trebuie să se potrivească perfect cu tematica evenimentelor la care sunt invitată să particip şi să le pot trăi şi interpreta cu maximum de profesionalism.
„Am reprezentat România alături de sora mea la festivalul <<Atlimanska Ogarlita>> din Bulgaria”
–Care consideri că sunt cele mai importante apariții pe scenă ale tale?
-Fiecare apariţie este deosebit de importantă, şi datorită emoţiilor, trăiesc la maxim fiecare clipă petrecută pe scenă. Dacă vă referiţi la concursurile mari la care am participat, aş putea să menţionez că am reprezentat România alături de sora mea la festivalul „Atlimanska Ogarlita” din Bulgaria, unde am fost laureate. De asemenea, am luat locul I la festivalul „Evadarea în Artă „de la Făgăraş, iar în prezent mă pregătesc pentru a participa la festivalul „Pe deal la Teleormănel”, din Teleorman.
-Ești prezentă, alături de sora ta, la majoritatea manifestărilor românești din județul Covasna.  Ce simți când revii pe scenă, în fața covăsnenilor?
-Am locuit în județul Covasna. Copilăria mi-am petrecut-o în satul Arini situat la limita dintre judeţele Braşov şi Covasna, dar până în clasa a VI-a am studiat la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, iar în prezent locuiesc în Braşov, astfel că sunt în largul meu oriunde se simte şi se trăieşte româneşte, dar mai ales în faţa publicului covăsnean.
„Fiecare costum popular pe care-l îmbrac are energia şi povestea sa”
-Aș dori să ne vorbești și despre costumele pe care le porți pe scenă. Care este povestea lor?
–Fiecare costum pe care-l îmbrac are energia şi povestea proprie. În alegerea costumelor vreau să-i mulţumesc, pe această cale, mamei mele, care a căutat prin toate satele, pe la vârstnicii şi creatorii populari, cele mai frumoase şi autentice piese, demne de adus în faţa publicului. Cel mai drag îmi este portul popular ardelenesc din Sibiu, pe care îl îmbrac cu mare bucurie de fiecare dată.
-Când îți rămâne timp liber, cum îl petreci?
-Deşi sunt în încă în vacanţă, programul meu este foarte încărcat şi încerc să tratez cu multă seriozitate temele pe care le am de făcut, orele de canto, meditaţiile, şi de asemenea, încerc să citesc cât mai mult. În puţinul timp liber rămas îmi place să desenez.
Planuri, gânduri…
-Ce planuri de viitor ai? Ce dorești să faci după finalizarea studiilor liceale?
-După absolvirea liceului intenţionez să îmi continui studiile în domeniul medical, să continui să cânt şi să îmi întemeiez o familie.
-În final, dacă ai un mesaj, pentru covăsneni, te rog să îl transmiți.
-Doresc să le mulţumesc covăsnenilor pentru primirea călduroasă pe care ne-o oferă de fiecare dată când urcăm pe scenă şi să le transmit că sunt alături de ei cu sufletul, inima şi cântecele mele!
Ana Alina Costache
Sursa:
 http://www.mesageruldecovasna.ro/stirea-zilei/cantand-ma-simt-implinita-ca-si-cum-as-rosti-o-rugaciune/

Surorile Maria si Elena Istrate cântând Imnul si depunere de coroane de ...

Familia Istrate ne -a colindat ACASA la Arini judetul Brasov 27 .12.2015

Familia Istrate ne -a colindat ACASA la Arini judetul Brasov 24.12.2014

Pentru voi...

Elena Istrate - Hai la invartita

Elena Istrate - Eu sunt fata ardeleana

Lansare de carte "Monografia Arinului "Aitean Costica din Maierus
Program artistic cu Maria si Elena Istrate

Elena Istrate – o fată cu glas de privighetoare

Pe micuţa Elena Istrate am auzit-o cântând pentru prima oară cu ocazia Zilei Naţionale a României în  anul 2010, ocazie cu care am remarcat că, prin modul impecabil de interpretare a unui cântec patriotic, a reuşit să „smulgă” lacrimi din ochii celor prezenţi. La acel moment am stat de vorbă cu părinţii ei, cărora le-am propus să facem un material despre talentul Elenei, talent pe care ni l-a demonstrat, nouă celor din redacţia Mesagerul de Covasna, şi la finalul ultimilor doi ani, când, toţi membrii familiei Istrate – Elena, Maria, Mirela şi Cornel, ne-au umplut sufletele de bucurie prin colindele sfinte pe care au ţinut, cu tot dinadinsul, să ni le cânte, în ajun de sărbători, dar şi prin costumele populare pe care le purtau. Şi iată că, duminică, Mirela şi Cornel Istrate, părinţii Elenei şi Mariei, şi-au rupt un pic din timpul lor pentru a sta de vorbă despre dragostea pentru cântec a tuturor membrilor familiei, despre talentul fetelor lor, dar mai ales al Elenei.

 

De unde  dragostea pentru folclor ?
Mirela Istrate: Cred că o moştenesc de la părinţii mei, eu pro­venind dintr-o familie de ţărani, din satul Arini, comuna Măieruş, judeţul Braşov. Întotdeauna în casa noastră s-a cântat şi, de asemenea, nu am lipsit nici de la balurile care se făceau în sat la noi, unde, trebuia să ştim neapărat să dansăm Ardeleana dar şi celelate dansuri româneşti.
Cornel Istrate: Eu o moştenesc pe mama mea  care, încă de când era mică şi mergea cu oile la păscut, împreună cu sora ei, a doinit foarte frumos. Dintre fraţii mei eu sunt singurul care moşteneşte dragostea pentru folclor. Aceasta a crescut în timp, dar mai ales după ce m-am căsătorit cu Mirela, în anul 1997. Ea provenind dintr-o familie mai credincioasă, am mers la biserică la Arini în fiecare duminică, şi la sărbători. Aici am cântat în strană aproape 10 ani, până ne-am mutat la Sfântu Gheorghe, după care am început să cânt la biserica din Vâlcele, unde sunt cântăreţ şi în prezent, împreună cu Elena.
În familia noastră încă de la început s-a înfiripat dragostea pentru folclor, şi mai ales pentru cel patriotic. Iar după ce s-a născut Elena, care acum are 12 ani, şi mai apoi Maria care este elevă în clasa I, am încercat să le insuflăm şi lor această dragoste.
În casă ascultăm muzică populară,  la televizor şi la radio, astfel că au început şi ele să îndrăgească această muzică.
Când a început Elena să studieze muzica?
Mirela Istrate: Când ne-am mutat în Sfântu Gheorghe,  în 2008, am înscris-o la Şcoala Populară de Artă, secţia canto popular, la domnul profesor Szilagy Zsolt. Acesta a  testa-o şi ne-a spus că are aptitudini, şi încă de atunci, deşi era cea mai mică cursantă, domnul profesor ne-a asigurat că, prin calităţile vocale pe care le are, Elena va avea un viitor strălucit în muzica populară. A mers un an ca începătoare şi apoi încă trei ani de canto popular, iar în prezent este absolventă a Şcolii Poplulare de Artă din Sfântu Gheorghe.
Între timp am înscris-o şi la Ansamblul de dansuri de la Măieruş, ca solistă. Spre norocul nostru, prin intermediul unei persoane de la ansamblu am reuşit să ajungem la Palatul Copiilor, la Braşov, la dl. profesor Petrişor Varga – foarte cunoscut atât în ţară cât şi peste hotare. Acesta a asculta-o şi ne-a spus că merită să investim în talentul Elenei, dar este nevoie de foarte multă muncă. Astfel am început să facem naveta la Braşov, odată sau de două ori pe săptămână, pentru repetiţii. Însă efortul Elenei, dar şi al nostru, a fost răsplătit, deoarece cu cei de la Palatul Copiilor din Braşov a participat la foarte multe spectacole. Din anul 2009 face parte din Grupul „Crai Nou” de la Palatul Copiilor, cu care a  fost în Germania şi în Olanda, în anul 2010. Este adevărat că  noi am suportat cheltuielile de transport, dar a meritat , iar Elena a venit acasă  foarte încântată de primele ei turnee, în străinătate.
Totodată face parte şi din Ansambul de la Dumbrăviţa, judeţul Braşov, unde este îndrumată de doamna Elena Guşeilă.
Putem spune că,  la doar 12 ani, Elena este o mică vedetă!
Mirela Istrate: Da, având în vedere că acum doi ani Elena a participat la concursul „M-am născut cu stea în frunte”, realizat la Etno TV, unde a reuşit să ajungă până în finală. Între timp a avut apariţii şi la televiziunea Favorit dar şi la TVS şi Nova TV Braşov, cu ansamblul de la Dumbrăviţa. Chiar la sfârşitul anului trecut, doamna Elena Guşeilă, care a fost invitată să participe la ziua binecunoscutei interprete de muzică populară, Elena Merişoreanu, la Etno Tv, a ţinut neapărat să o ducă şi pe Elena. Deşi a fost singurul copil care a interpretat melodii de muzică populară, a făcut o impresie foarte bună. Doamna Elena Guşeilă chiar a afirmat, la un moment dat, că Ansamblul de Dumbrăviţa „a crescut” mult şi datorită prestaţiei artistice a Elenei, pe care o duce peste tot pe unde este invitată. Iar noi nu putem decât să-i mulţumim, pentru acest lucru.
Este adevărat că apariţiile la televiziune au ajutat-o pe Elena să avanseze foarte mult în cariera sa, dar şi în modul de interpretare. Noi am făcut efortul financiar şi am cumpărat o cameră video cu care am înregistrat  fiecare  spectacol sau concurs la care a participat Elena. Apoi, acasă, ea a urmărit „prestaţia artistică” şi a avut posibilitatea să-şi dea seama unde a greşit, cu ce nu este mulţumită şi unde trebuie să mai lucreze. Acest lucru a ajutat-o foarte mult la îmbunătăţirea apariţiile scenice.
Să înţeleg că are şi câştiguri materiale de pe urma acestor concursuri?
Mirela Istrate: Elena are camera plină cu diplomele pe care le-a câştigat, de-a lungul anilor, însă, pentru participarea la fiecare concurs sau pentru apariţiile TV noi trebuie să plătim, şi nu invers. Orice paricipare la TV, orice concurs este contra cost, iar noi plătim 200-250 lei doar pentru interpretarea unei piesei, depinde de televiziune.
Foarte multă lume nu ştie că aşa stau lucrurile, dar dacă nu apari şi la televiziune lumea nu are de unde să te ştie. Pentru cultivarea talentului ei facem sacrificii, dar, spre bucuria noastră, avem parte şi de sprijin financiar din partea părinţilor de la Măieruş şi de la Iarăş. În prezent încercăm să căutăm şi sponsori care să-i ofere sprijin financiar Elenei, oricât de mic ar fi, pentru ca ea să-şi poate duce mai departe talentul şi dorinţa de a cânta.
Ce piese interpretează Elena?
Mirela Istrate: Piesele pe care le cântă sunt împrumutate de la Mariana Anghel, marea artistă din Ţara Haţegului, şi de la Gabriela Tuţă, din zona Sibiu. Elena  poate participa la unele concursuri, interpretând aceste piese, numai cu acordul celor două interprete. Avem acest acord, dar numai până la o anumită vârstă, după care Elena trebuie să se apuce să-şi culeagă singură piesele de folclor. Spre bucuria noastră, doamna Elena Guşeilă de la Ansamblul din  Dâmbrăviţa i-a compus trei melodii. Una dintre melodii a fost înregistrată, iar acum de sărbători a prins foarte bine la public, în spectacolele pe care le-a susţinut. Şi asta datorită faptului că versurile melodiei „vorbesc” despre familia noastră , şi despre „darul” Elenei de a cânta:

„Maică măculiţa mea,

Tu într-una te rugai,

Să-ţi dea Dumnezeu o fată,

Să cânte la lumea toată!

Dumnezeu te-a asculta,

Şi o fată El ţi-a dat,

Cu glas de privighetoare,

Şi de ea eşti mândră tare.

Şi cu tata mă mândresc,

Căci glasul i-l moştenesc…”

Cu celelate două melodii trebuie să mergem în studio, să fie înregistrate, pentru a se auzi bine. Încet, încet, dacă vom găsi sprijin financiar, şi din parte unor sponsori, ne dorim să îi facem Elenei şi un CD.
În cei doi ani când aţi venit cu colindul, aţi fost  îmbrăcaţi, toţi patru, în costume populare autentice. De unde le aveţi?
Cornel Istrate: Eu şi fetele ne-am axat pe costume populare din zona Făgăraşului. Primul costum al Elenei l-am împrumutat de la ansamblul de la Măieruş, şi îl avem şi în prezent. Pentru ea  am achiziţionat un costum de la Făgăraş, format din catrinţe, fustă, laibăr şi ie populară. Ghetele sunt încă de împrumut şi am primit unele şi de la doamna Elena Guşeilă. Deoarece face parte din ansamblul de la Dumbrăviţa, unde costumul specific este cu alb-negru, i-am făcut Elenei un costum de Dumbrăviţa, la o doamnă care se ocupă cu acest lucru. Elena şi Maria au costume autentice şi de Dumbrăviţa, şi de Făgăraş, a căror achiziţie a fost destul de costisitoare…
Am  vrut să achiziţionăm costume populare şi din zona Rupea, dar încă nu am reuşit, din lipsă de bani. Am fost la o femeie mai în vârstă, la Braşov, care are costume populare de Rupea, foarte frumoase, vechi de peste 50 de ani, dar foarte bine întreţinute. Avea trei costume întregi, în trei modele. Ea nu ne-a zis nici un preţ, noi i-am oferit o sumă. Urma să ne mai auzim, dar din cauză că nu am avut bani am considerat că nu avem de ce să o mai deranjăm.
Mirela Istrate: Costumul pe care îl port eu îl am de la o mătuşă de la Prejmer. Cu privire la costumele fetelor, Maria ia ce nu-i mai este bun Elenei. Însă, timpul trece şi fetele cresc, iar costumele populare care acum li se potrivesc, peste câţiva ani vor fi mici. Şi-atunci, avem iarăşi nevoie de bani să cumpărăm altele pe măsură.
Eu vă doresc să reuşiţi să găsiţi oameni cu bani, dar mai ales cu suflet, care să vă sprijine să susţineţi financiar talentului Elenei, şi mai apoi al Mariei, care nu merită să fie irosite, doar din lipsa sursei de finanţare.

Maria Graur

 Adaugat: ianuarie - 10 - 2012
Sursa:
 http://www.mesageruldecovasna.ro/educatie-cultura/elena-istrate-o-fata-cu-glas-de-privighetoare/