(n. 24 octombrie 1946, Bucureşti - d. 15 august 1992)

Alexandru Jula (n. 24 iulie 1934, Şimleu Silvaniei), este un interpret de muzică uşoară. A debutat la Televiziune pe 23 august 1962, iar la Radio pe 1 ianuarie 1963.

ALEXANDRU JULA - MELODII DE DRAGOSTE -  80 minute
  

De la 1 octombrie 1954 intră în echipa Teatrului Muzical "Nae Leonard" din Galaţi, secţia estradă. Acolo debutează în spectacolul "Sugestii şi reclamaţii" cu piesele "E toamnă iar" (Şt. Kardoş) şi "Povestea cu Ileana Cosânzeana" (Nicolae Kirculescu).

Între 1965-1971 colaborează şi la premierele Teatrului "Constantin Tănase" din Bucureşti ("Carnaval la Tănase", "Aventurile unei umbrele", "Al optulea magnific", etc), numărându-se printre invitaţii permanenţi ai spectacolelor Capitalei. Din 1972, timp de 8 ani, este cooptat şi în colectivul Teatrului "Fantasio" din Constanţa.

Alături de Ionel Miron şi de Ilona Moţica a montat spectacolul "Fantasio Studio 1" jucat în stagiunile 1970/1971 şi 1971/1972 ale teatrului constănţean. Tot alături de Ionel Miron a realizat spectacolul gălăţean "Doi pe un balansoar... muzical" care a înregistrat peste 350 de reprezentaţii.

Primul single (realizat în 1966 împreună cu Ionel Miron) este urmat de alte 4 apariţii personale, dintre care discul editat în 1968 înregistrează vânzări considerabile (conţine piesele "Soţia prietenului meu", "Floare albă din Pireu" şi coveruri).

De-a lungul timpului a participat la festivaluri naţionale şi internaţionale unde a câştigat mai multe premii:

Este laureat al Concursului de creaţie şi Interpretare "Melodii '79" pentru interpretarea piesei "Am auzit de dragoste" (V. Veselovschi).

În 1968 participă la Festivalul de la Berlin.

În 1978 participă la Festivalul de la Poznan, Polonia.

La Festivalul de muzica uşoară de la Mamaia participă în 1966 şi în 1969.

In anul 1998, la Constanţa primeşte Diploma de Excelenţă la Festivalul Naţional al Teatrelor de Revistă.

În anul 2000 obţine Premiul Naţional de Revistă.

În 2002 primeşte Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Uşoare Româneşti "O zi printre stele" a Ministerului Culturii şi Cultelor.

Tot în anul 2002 este desemnat Cetăţean de Onoare al municipiului Galaţi.

După 2000 este prezentatorul emisiunii "Jula şi prietenii", difuzată la TV Galaţi, unde sunt prezenţi invitaţi de seamă din lumea muzicii uşoare şi populare.

Piese din repertoriu

"Primul ghiocel" (Elly Roman)

"Hai să-ti arăt Bucureştiul noaptea" (Sile Dinicu)

"Nu-s vorbe în zbor" (Vasile V. Vasilache)

"Nu-ţi fie teamă de-un sărut" (Camelia Dăscălescu)

"Când liliacul va-n flori" (Gelu Mihăilă);

"Fiindcă astă seară te-ntâlnesc" (Aurel Giroveanu)

"Iubire târzie", "Haz de necaz" (Dumitru Lupu)

"Ale tale" (Aurel Manolache)

"Amintiri de vara" (Traian Iordanovici)

"Cânta o mandolină" (Gherase Dendrino)

Albume

Mi-ai adus iar primăvara (1968)

Mă-ntorc la tine (1987)

Un dor o speranţă (1989)

Iubire târzie (1999)

Cântaţi cu bunicul (2001)

Duetul vocal "Jula şi Miron"

Alexandru Jula şi Ionel Miron au făcut parte din colectivul artistic al Teatrului Muzical "Nae Leonard" din Galaţi.

Piese din repertoriu

Cântă, cântă Dunărea", "Suntem prieteni" (George Grigoriu); "Nu te mai gândi" (Ion Cristinoiu); "Mandoline" (M. Ionescu); "Ale tale" (Aurel Manolache); "La revedere" (Nicolae Kirculescu); "Am auzit de dragoste" (Vasile Veselovschi).

Alexandru Jula -Floare alba din Pireu
 
 

1967:  Ileana Sipoteanu,  solistă româncă de muzică uşoară

Stabilita in Constanta unde lucreaza la Teatrul de Stat, Ileana Sipoteanu s-a nascut in 22 iulie 1967 la Rucar. Cunoscuta interpreta de muzica usoara Ileana Sipoteanu a studiat la Scoala Populara de Arte si Meserii din Pitesti ea fiind, ulterior, angajata a Teatrului „Alexandru Davila“. 

Despre inceputurile activitatii muzicale Ileana Sipoteanu spunea : "In 1985 cand am venit la Pitesti nu banuiam ca voi canta vreodata. Am fost intr-un fel impinsa de la spate... Tata a fost cel care m-a dus la Scoala Populara de Arte si Meserii din Pitesti, unde o data pe saptamana, martea, veneam la cursuri, deoarece in paralel faceam si Liceul Industrial din Rucar. Doamna Cornelia Voica, cunoscuta ca o profesoara de canto foarte exigenta, mi-a indrumat pasii spre lumea muzicii."

Ileana Sipoteanu a absolvit in1996 Facultatea de Teatru, Universitatea „Hyperion”. Ileana Sipoteanu isi face debutul la teatrul “Alexandru Davila” din Pitesti unde activeaza ca solista pana in anul 1990, iar din 1992 devine solista a teatrului de revista “Fantasio” din Constanta. In 1986 obtine o mentiune la Festivalul National de Muzica “Mamaia” la sectiunea Interpretare, iar in 1988 obtine premiul Presei la Festivalul “Lira de aur” de la Bratislava. In anii 1992, 1993, 1994 primeste premiul “Doina Badea” la Festivalul Teatrelor de Revista. 

 Activitate artistica:

Solistã a Teatrului  „Al. Davila” din  Pitesti 1985-1990

Solistã a Teatrului de Revistã „Fantasio” din Constanta din 1992

Debut la Mamaia 1986 - mentiune la sectiunea de Interpretare

Mamaia 1987 - laureata a sectiunii de creatie cu piesa „Ce mult te-am iubit”

Participare la concursul international „Lira de aur” Bratislava 1988 (Premiul presei)

Premiul la Festivalul Teatrelor de Revista 1992, 1993, 1994

Mamaia 2006-laureata pt. activitate artistica - Trofeul  „Mamaia 50”

Aparitii pe canalele romanesti de Radio si TV.

Peste 100 de cantece inregistrate, prezenta in concerte si spectacole de revista ale teatrelor muzicale : ”Constantin Tanase”(Bucuresti), „Nae Leonard”(Galati), „Majestic”(Ploiesti), etc.

Compozitori: Dumitru Lupu, Vasile V. Vasilache jr., Camelia Dascalescu, Nicolae Kirculescu, Temistocle Popa, Virgil Popescu, Gh.E. Marian, etc.

Textieri: Mala Barbulescu, Florin Pretorian, Carmen Aldea Vlad, Aurel Storin, Viorel Popescu, Eugen Rotaru, Roxana Popescu, etc.

Slagare: „Ce mult te-am iubit”,  „ Cine mi-a luat iubirea”, „Ai venit prea tarziu”, „Am trup de ceata”, „Iubeste-ma, asa cum te iubesc”, „Rendez-vous”, „Ma voi gandi la tine”etc. 

Turnee : Turcia (1991), Italia (1993), Germania (1999), Serbia (2001), Franta (2003)

Cornel Fugaru (n. 2 decembrie 1940 Bucuresti , d. 13 iulie 2011 Bucureşti) a fost un compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist român, lider al formaţiei Sincron.

"Astăzi, 13 iulie, la ora 13.50, a încetat din viaţă, la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, compozitorul Cornel Fugaru, în urma unei boli incurabile cu evoluţie nefastă şi extrem de rapidă", a declarat purtătorul de cuvânt al unităţii sanitare. 

Trupul neînsufleţit al compozitorului Cornel Fugaru va fi depus joi după-amiază la Muzeul "George Enescu" (Palatul Cantacuzino) din Capitală, urmând ca înmormântarea să aibă loc la Cimitirul Bellu, cel mai probabil vineri, au declarat pentru MEDIAFAX apropiaţi ai familiei artistului.

Cornel Fugaru s-a născut pe 2 decembrie 1940, la Bucureşti, şi este un cunoscut compozitor de muzică uşoară, cântăreţ şi instrumentist. Totodată, a fost liderul formaţiei rock româneşti Sincron, înfiinţată în 1964 şi destrămată în 1978. Formaţia a acompaniat cântăreţe celebre precum Anda Călugăreanu, Pompilia Stoian, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac.

Fugaru a făcut numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme - "Opt minute de vis" (1966), regia Mihai Constantinescu; "Opt exerciţii de 625 de linii" (1967), film TV; "Împuşcături pe portativ" (1967), regia Cezar Grigoriu - şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum "Brezaia", "Cici", Cei 4 M", "Oacă şi Boacă" etc.

A adaptat numeroase melodii populare româneşti, precum "Ducea rufele la râu", "Pe lângă plopii fără soţ", "Alunelul", "Jocul fetelor", "Sârba muntenească", "Hăulita de la Gorj".

Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără "Dau viaţa mea pentru o iubire", "Nu sunt sclavul tău", "Eu nu mai sunt cel de ieri", Cornel Fugaru colaborând foarte mult cu soţia sa, Mirela Fugaru.

De-a lungul carierei a primit numeroase premii la festivaluri precum cel de la Sofia (1968), Poznan (1978), Mamaia (1983 şi 1986), Australia (1997 şi 1998), dar şi premii ale Uniunii Compozitorilor din România (1988, 1990, 1995) etc.

Sursa: mediafax.ro

Sincron a fost o formaţie românească de rock înfiinţată la 22 octombrie 1964, cunoscută mai ales prin adaptarea pe ritmuri beat a unor melodii populare româneşti. Liderul formaţiei, cel care a realizat aranjamentele şi compoziţiile acesteia, a fost Cornel Fugaru. De-a lungul anilor, Sincron a acompaniat artişti precum Anda Călugăreanu (descoperită de Cornel Fugaru în 1965), Pompilia Stoian, Margareta Pâslaru (din 1967), Corina Chiriac, Cristian Popescu, Dan Spătaru etc.

În 1964 formaţia s-a înfiinţat pe lângă Casa de cultură a sectorului 6 Bucureşti. A participat la numeroase turnee muzicale în ţară şi în străinătate: Polonia (1967-1970, 1974), Israel (1969), URSS (1972). În 1968 a participat la Festivalul tineretului din Sofia, unde a obţinut premiul al treilea şi medalia de bronz pentru formaţii beat.

Între spectacolele muzicale şi de revistă la care au participat sau pe care le-a realizat se numără: Cu muzica nu e de glumit, Serile Scânteii tineretului ediţia a V-a, Tinereţe, poezie, muzică uşoară (1966), Colibri Music Hall, Unda veselă (1967), Scandal la Boema, Cu mască, fără mască (1967-1968), Zig-zag la Nottara (1971), Muzică şi poezie, La porţile dorului, Ritmurile tinereţii (1972), Întâlnire cu Sincron (1973), Varietăţi '76 (1976).

Formaţia Sincron a mai apărut şi în filme cinematografice şi pentru televiziune: Opt minute de vis (scurtmetraj, 1966), Opt exerciţii pe 625 linii (pentru televiziune, 1967), Împuşcături pe portativ (lungmetraj, 1967).

Formaţia s-a desfiinţat în 1978.

Membri

Prima formulă a formaţiei Sincron i-a avut pe Cornel Fugaru (solist vocal, orgă şi pian), Alexandru (Sandu) Arion (chitară solo, voce), Dan Voinescu (chitară acompaniament, voce), Antoniu Cobîrzan (chitară bas), Constantin Cobîrzan (chitară melodică) şi Ilie Mihalache (baterie), ultimul înlocuit de Doru Donciu şi mai apoi de Ionel Ucu Bratu Voicescu.

După restructurarea formaţiei în 1971, cea de-a doua formulă i-a avut, pe lângă Cornel Fugaru, pe: Silviu Hera(chitară solo), Gerhard Gerl (chitară acompaniament), Mircea Tudoran (chitară bas, din 1969), Dumitru Gîrz(trombon) şi Ion Cristian (baterie). În 1972 li se alătură Gheorghe Stavri (chitară solo, voce), Cornel „Muzicuţă” Ionescu (chitară bas, muzicuţă, vocal), Victor Boz (saxofon tenor), Ilie Dornescu (trompetă) şi, periodic, Tomi Beretzki (saxofon alto).

Au mai colaborat: Mihai Viziru, Ştefan Berindei, Ion Berindei, Octav Zemlicka, Csobi Zemlicica, Dan Andrei Aldea, Arpad Cenuşer, Puiu Breck, Doru Tufiş.

1943: Dorin Anastasiu, interpret român de muzică uşoară

Anastasia Lazariuc - Ce mult te-am iubit

Anastasia Lazariuc - Daca pleci

Anastasia Lazariuc &  Ion Suruceanu

Anastasia Lazariuc (n. 6 iulie 1953 Băcioi, Chişinău, Republica Moldova) este o cântăreaţă moldoveancă.

Urmează Şcoala muzicală-profesională „Ştefan Neaga” din Chişinău, secţia dirijat–coral.

În anul 1972, devine solista formaţiei Sonor cu care efectuează turnee în toată Rusia dar şi în spaţiul internaţional.

În anul 1973, câştigă premiul al II-lea la festivalul Cântecului de la Liepaia, Lituania.

În anul 1975 este angajată pentru doi ani ca solistă la Filarmonica din Cernăuţi, moment în care o înlocuieşte pe cântăreaţa Sofia Rotaru.

În anul 1977, devine solista orchestrei Radiodifuziunii din Chişinău.

Anastasia Lazariuc susţine turnee în Statele Unite, India, Cambodgia, Belgia, Germania, ş.a. Colaborează frecvent cu Televiziunea din Moscova şi înregistrează melodii pentru Casa Melodia.

În anul 1982, primeşe titlul de Artistă Emerită a Republicii Moldova.

În anul 1989, cu ocazia unui spectacol dedicat lui Eugen Doga de la Chişinău, Anastasia face cunoştinţă cu o echipă artistică din România şi astfel se naşte idea unor turne comune. Din echipa respectivă făceau parte Alexandru Arşinel, Mihai Constantinescu, Anda Călugăreanu. Este momentul în care Anastasia Lazariuc începe colaborarea cu Mihai Constantinescu. Cu acesta va face turnee în toată Moldova fiind acompaniaţi de trupa Anastasiei.

În luna octombrie 1989, Anastasia Lazariuc cântă pentru prima oară în România.

În anul 1990, susţine un recital la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia.

În anul 1992, Anastasia Lazariuc se stabileşte în România unde devine cunoscută mai ales pentru duetele cu Mihai Constantinescu.

Ileana Lazariuc

Piese din repertoriu

Ion Aldea Teodorovici: „Seara albastră”, „Bucuraţi-vă” „Până la lacrimi mi-e dragă viaţa”

Daria Radu: „Destin” „Urare”

Mihai Constantinescu: „Mama” „A trecut un an” „Speranţa lumii” Maria”

Eugen Doga: „Orice femeie e frumoasă”

Albume lansate

1983 – „Primăvara”

1985 – „Cred în dragoste”

1987 – „Ochii mei”

1991 – „La est şi la vest de Prut” (împreună cu Mihai Constantinescu)

1993 – „Adio tristeţe” (împreună cu Mihai Constantinescu)

1994 – „Maria” (împreună cu Mihai Constantinescu)

1995 – „Anastasia”, disc single

1997 – „Cine poate şti”

2000 – „Cu tine”

2003 – „Destin”

2008 – „Siceritate”

2009 - „Dor de mama"

Anastasia Lazariuc Destin CD 1 

Anastasia Lazariuc Destin CD 2

Medalion muzical Corina Chiriac

Desi cu IATC-ul terminat prin anii 1970 -1972, si cu un talent componistic desavarsit  a  ales   muzica si probabil ca foarte bine a facut. Fiica cunoscutului compozitor Mircea Chiriac si a sotiei acestuia Elisabeta, cum era si firesc, de mica a studiat muzica :Scoala de muzica nr.1, Liceul special de muzica nr.1= vioara / pian. La numai 16 ani debuteaza cu succes la Casa de Cultura din Bucuresti si primeste premiul de popularitate cu piesa " Pe valea Prahovei " de compozitorul George Grigoriu. Dupa terminarea liceului este admisa la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, clasa profesorilor Constantin Moruzan si Mihai Mereuta si este colega de promotie cu George Mihaita, Florin Zamfirescu, Mircea Diaconu, Tamara Cretulescu ... Interpreteaza un rol secundar in piesa " Sfantul " la Teatrul de Comedie din Bucuresti si participand la emisiunea concurs, deosebit de populara in anii '60 -'70, " Steaua fara nume ", realizata de Televiziunea Romana, castiga cu maxim de puncte si devine cunoscuta si apreciata de publicul telespectator. Se lanseaza in tara si in strainatate si castiga premii dupa premii:Cerbul de bronz / 1971, Premiul de interpretare/1972, Premiul Comitetului de Stat al Radiofuziunii/1973, Premiul 1/Sopot/1975 etc. Incepe turneele in strainatate si devine extrem de cunoscuta in Europa. Deosebit de activa, cocheteaza si cu filmul: Roscovanul, filmul de televiziune: Musatinii, Domnisoara Nastasia, este protagonista primului show de televiziune romanesc: "Eu sunt Corina" realizat de Tudor Vornicu, un excelent om de televiziune, este invitata in Italia unde o cunoaste pe Gina Lolobrigida, in Germania unde canta alaturi de Amanda Lear, in Cuba unde concerteaza in show-ul celebrului Alberto Hererra...si in 1988 primeste un contract de colaborare permanenta cu Televiziunea din Eureka / California si se stabileste in S.U.A. Din 1988 - 1994 este reprezentant delegat al TVR in Los Angeles. Absolva Scoala de ghizi in SUA, devine agent imobiliar, administrator si reprezentantul unei firme de cosmetice japoneze. Revine in tara in 1994 si de atunci si pana-n prezent este un autentic om de televiziune si una dintre cele mai indragite soliste de muzica usoara. Corina Chiriac - Ne cunoastem din vedere Corina Chiriac -Pai de ce? Corina Chiriac - Recital Mamaia'86 (partea I ) Corina Chiriac - Recital Mamaia'86 (partea II) Corina Chiriac - Strada Sperantei

1970: Loredana Groza, interpretă româncă de muzică uşoară. Loredana Groza (n. 10 iunie 1970, Oneşti, judeţul Bacău) A început să cânte de la vârsta de 3 ani, pasiunea sa continuând în timpul şcolii primare şi al liceului. În clasa I a jucat în mai multe piese de teatru, una dintre ele (intitulată „Problema problemei”), fiind montată pe scena Casei de Cultură din Oneşti. Printre pasiunile sale din şcoala generală s-au numărat (pe lângă muzică, fiind în corul şcolii din clasa a V-a ), handbalul şi învăţătura.  Pentru meritele sale, Loredana a fost aleasă comandantă de unitate. A participat la olimpiade şcolare, obţinând locul I la faza pe ţară la disciplina limba română. A fost şi este pasionată de „toate materiile care te ajută să-ţi dezvolţi o gândire armonioasă”. Fiind pasionată şi de poezie, este acceptată în cenaclului literar „Sburătorul” sub îndrumarea poetului Isbăsescu. A studiat vioara timp de 8 ani (de la vârsta de 6 ani până la vârsta de 14 ani) şi a urmat cursuri de balet. Primele aprecieri apar la „Forumul Naţional al Pionierilor”. A fost admisă cu nota 9,95 la Liceul de Matematică – Fizică nr.1 din Oneşti, fiind prima pe liste. Câştigă Premiul I la Festivalul regional „Retorta de cristal” (1984). La nici 14 ani, la faza naţională a concursului „Cântarea României” de la Focşani, a fost remarcată de Dumitru Moroşanu şi Jolt Kerestely, care au chemat-o la Bucureşti să participe la preselecţia concursului „Steaua fără nume”, deşi vârsta minimă acceptată prin regulament era de 17 ani. Pentru a putea participa la acest concurs a fost nevoită să nu-şi spună vârsta (având la acea dată doar 14 ani). A concurat cu Ramona Bădescu şi Camelia Florescu. A câştigat „Steaua fără nume” în toate fazele lui, ultima etapă fiind în 1986. Probele au fost destul de dure: dicţie, recitare, cântat doar cu pianul, apoi cu orchestra Radiodifuziunii Române, un duet cu o vedetă consacrată (Loredana va cânta în duet cu Dorin Anastasiu). Câştigă Premiul I la Festivalul regional „Toamna muzicală băcăuană” (1985) La 16 ani, în 1986, participă pentru prima oară la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia (27 - 31 august), unde câştigă „Marele Premiu", fiind atunci cea mai tânără participantă şi câştigătoare din istoria festivalului. A interpretat două cântece în primă audiţie care au devenit în scurt timp şlagăre: „Mă întreb ce să fac?” (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) şi „Despre dragoste” (Dan Beizadea/Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu). În următoarea perioadă (1986-87), Marius Ţeicu îi va încredinţa spre interpretare melodiile „Când iubeşti”, „Să nu-mi spui bun rămas”, „Nu pot trăi fără dor”, „Cine crede în iubire?”, toate devenind şlagăre de succes. Apariţiile la emisiunile la Radio şi Televiziunea Română sunt tot mai frecvente. Apare într-o populară emisiune de varietăţi realizată de Titus Munteanu. Începe seria înregistrărilor la Radio şi Electrecord. Până în 1990 va imprima aproximativ 100 de piese care aparţin unor compozitori precum: Marius Ţeicu, Adrian Enescu, Dan Beizadea, Marcel Dragomir, Jolt Kerestely, Mihai Pocorschi, Dani Constantin, Alexandru Simu, Aurel Manolache, Ion Cristinoiu, Mihai Grigoriu, Octav Firulescu, Cornel Fugaru, Mircea Drăgan ş.a. La numai 16 ani câştigă (cu 10 pe linie) trofeul popularei emisiuni TV „Steaua fără nume”, fiind cea mai tânără laureată a trofeului. În această perioadă (1986-89), popularitatea Loredanei creşte în special datorită concertelor şi turneelor la care a participat. În acest sens, a avut a avut lungi turnee prin ţară (de ordinul lunilor), în fiecare zi concertând în cel puţin trei spectacole, uneori şi mai multe, iar vara susţinând epuizante concerte maraton (câte opt concerte pe seară) în diferite locaţii şi localităţi. Tot în perioada 1986-89 este prezentă pe un număr mare de compilaţii apărute la Casa de discuri „Electrecord”. De asemenea, participă la ediţii ale Festivalul anual al melodiilor de la Bucureşti şi la Concursul cântecului politic pentru tineret. După căderea regimului comunist din 22 decembrie 1989, Loredana a hotărât să-şi încerce norocul şi în alte tări pentru a stabili un contact mai strâns cu locurile de unde vine muzica adevărată şi unde există oameni cu experienţă notabilă în domeniu. Astfel, în Marea Britanie, la Londra (prin impresarul David Stones şi sub patronajul Alteţei sale regale, prinţesa Margareta), a susţinut un concert memorabil la Palladium Hall (sala unde au concetat The Beatles şi Rolling Stones), alături de The Drifters, Tom Jones, şi alte nume celebre. Acolo a cunoscut producători renumiţi, printre cei mai importanţi din Mare Britanie. Tot atunci Casa de discuri „Virgin Records” i-a propus un contract, dar care, din motive obiective, nu s-a realizat. Cu ocazia Campionatului Mondial de Fotbal „Italia’90”, Loredana pleacă în Italia (împreună cu Silvia Dumitrescu şi Elena Cârstea)unde reuşeşte să pătrundă repede pe piaţa muzicală participând la multe show-uri televizate de maximă audienţă. Printre acestea se numără colaborarea cu posturile de televiziune Raiuno, Raidue, Raitre, Canale 5. A susţinut peste 100 de concerte de-a lungul şi de-a latul Italiei, din Sicilia şi până în Nordul Italiei. A realizat cântece cu Cristiano Malgioglio, a cântat alături de Rita Pavone şi Tedi Reno. În următorii ani va efectua în mod frecvent turnee în Italia. Tot în 1990 filmează clipul piesei „Cip - cirip” în regia Doinei Anastasiu. În 1991 câşigă marele premiu al Festivalului Internaţional Bucureşti’91 cu piesa „Dacă pleci” (Marin Petrache - Pechea). 1994 Filmul „A doua cădere a Constantinopolului” (prima comedie post-decembristă care îi are în distribuţie pe Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Jean Constantin, Aurelian Temişan, Dem Rădulescu ş.a.) are premiera la începutul anului 1994 şi este urmărit de nu mai puţin de 1,5 milioane spectatori, reprezentând un record de încasări în România. Albume 1988 - Bună seara, iubito 1989 - Un buchet de trandafiri 1994 - Atitudine 1995 - Nascută toamna 1996 - Tomilio 1998 - Lumea e a mea 1999 - AromAroma 2001 - Diva Inamorata 2001 - Agurida 2002 - Zaraza, vânzătoarea de plăceri 2003 - Fata cu şosete de diamant 2004 - Zig Zagga Extravaganza 2006 - Jamparalele 2007 - My Love 2007 - Nana nanino 2007 - Şatra în apus 2009 - Sundance 2010 - Iubi Land Melodii pentru filme 1987 - Zâmbet de soare 1994 - A doua cădere a Constantinopolului 1995 - Paradisul în direct 2007 - Inimă de ţigan 2008 - Supravieţuitorul 2008 - Regina 2009 - Aniela 2009 - Fire and Ice: The Dragon Chronicles Filmografie Cuibul de Viespi (1987) A doua cădere a Constantinopolului (1994) Paradisul în direct (1995) Asphalt tango (1997) Vacuums (2001) Modigliani (2003) Lori, Dan şi Tanti Mili (2003) - serial TV Daria, iubirea mea (2006) - Telenovela Supravietuitorul (2007) Inimă de ţigan - Rodia (2007-2008) - Telenovela Fire and Ice: The Dragon Chronicles -Lia (2008) Regina - Rodia (2008-2009) - Telenovela Aniela (2009-2010)- Telenovela TBA (2010)