.jpg)
Sâmbătă, 27 iunie 2009, după masă pe la ora 16.00 în Piaţa Jakob din Nürnberg, românul Ion a venit cu întreaga familie – soţia, fiica, fiul, ginerele şi nora. „Astăzi vreau să dansez ca la români“, declară el vesel. La o masă în faţa lor şi-a ocupat deja un loc strategic sub umbrela de soare doamna Ildiko, alături de soţul ei şi de prieteni. Cu zâmbetul pe buze, începe să salute şi să vorbească în stânga şi-n în dreapta cu comesenii ei.„Sunt unguroaică din Rupea şi trăiesc în Germania de la 16 ani; nu prea mai ştiu bine româneşte, dar nu pierd nici o ocazie de a petrece cu românii“, se bucură ea.
La masa din stânga se află o familie de saşi transilvăneni care nu vorbesc româneşte, dar degustă cu mare poftă mititeii şi cârnăciorii à la România. Lângă ei, cu gura plină de mici, mânjiţi de muştar pe la colţul gurii, o pereche de japonezi nu prea înţeleg ce se întâmplă, dar ca tot japonezul care se respectă, fac de zor poze. Între timp, s-au adunat peste 5000 de oameni în piaţă, toţi din acelaşi motiv: Rumänien Fest, Jakobplatz 27-28 iunie 2009.
Festivalul României la Nürnberg – o prezentare reală a culturii româneşti
Aceasta şi-au propus şi organizatorii festivalului : „Noi vrem să reprezentăm adevărata cultură populară românească, cu tot ce implică ea – dansuri, muzică şi, mai ales, voie bună, să ne simţim bine. Aici putem fi deschişi unii faţă de ceilalţi, aici putem să ne uităm în ochii fiecărui om, indiferent de naţionalitate şi culoare; căci şi noi avem concetăţeni care vorbesc în limba noastră naţională, maternă, limba română, dar şi alţii care vorbesc în germană, maghiară şi alte limbi“, a spus în cuvântul de deschidere al festivalului Mariana Alexie, de la Asociaţia Culturală Româno-Germană RomAnima din Nürnberg.
Au fost prezenţi aici la Nürnberg, înainte de toate, artişti din zonele românesti multietnice, cum ar fi Ţara Bârsei: „Noi trăim în Braşov laolaltă români, unguri şi saşi de sute de ani. Tradiţia populară este foarte bine conservată în judeţul nostru aşa că am venit aici pentru a prezenta un program diversificat, unde vor urca pe scenă rapsozi populari, cântăreţi de muzică uşoară, precum si muzicieni de origine română care trăiesc în Germania“, ne spune Adrian Văluşescu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.
Mici, bere şi prăjituri româneşti fără număr
În piaţă, numărul de vizitatori creşte văzând cu ochii. La standul de mici şi la cel de prăjituri româneşti cozile devin interminabile, ca în vremurile demult apuse. La noi, nu la ei! În faţa standului de prăjituri, o mare de oameni. „Avem prăjituri cu cremă, Doboş, Carpaţi, Bucureşti, savarine, eclere, ciocolată de casă. Folosim reţete româneşti din anii ´70“, ne dezvăluie secretul prăjiturilor ,,autoarea” lor. De 20 de ani, deţine, împreuna cu familia, o cofetărie în Nürnberg cu specialităţi româneşti. De fiecare dată când se adună românii în Germania, este şi ea prezentă cu prăjiturile ei. Pentru ea, cel mai important lucru este ca lumea sa fie mulţumită, „să pot merge cu capul sus şi să fiu mândră că sunt româncă“, se emoţionează ea. Ce spun … consumatorii? ,,Sunt cele mai bune prăjituri pe care le mănânc. Am aflat dintr-un ziar că este festivalul în Piaţa Jakob. Apropo, să scrii de bine despre români şi despre această acţiune. De obicei, nu se prea scrie de bine despre români”, ne abordează o batrânică de la care aflăm că este plecată de 30 de ani din România. Acum a rămas văduvă şi o bate gândul să revină acasă „dar nu mai am pe nimeni în ţară”.
Muzică, dans, tradiţii – motive pentru a trăi româneşte
Între timp, au urcat pe pe scenă dansatorii Ansamblului Folcloric ,,Măgura” din Codlea. În faţa scenei se încinge hora în timp ce peste Nürnberg cad câţiva stropi de ploaie. Ca să mai răcorească atmosfera. Norii se adună tot mai ameninţători. Şi începe o ploaie cam ca pe la noi, săptămâna trecută. Câteva standuri sunt luate pe sus, dar imediat organizatorii le pun la loc. Nimeni nu se clinteste din piaţă. Cei care s-au prins în horă joacă de le sfârâie călcâiele, iar apa curge de pe ei de parcă ar fi ieşit în piscină. ,,Ăsta este motivul care mă face să nu mă clintesc de aici! Uită-te la oamenii aştia, cât de mult se bucură că, măcar pentru o zi, trăiesc româneşte“, se destăinuie Emil Conta, un român plecat de 26 de ani din ţară, acum regizor de sunet la Opera din Nürnberg. În familie este singurul român. ,,Pe fetele mele le-am învăţat româneşte, la fel şi pe nevastă-mea. La mine în casă se vorbeşte româneşte“, a continuat Emil. După aproape două ore de dans nebun este prezentată o nuntă în Transilvania, cu soliştii Lucia Potra, Petrică Mureşan, Lavinia Goste, Oana Lianu. O adevărată demonstraţie de folclor autentic românesc. Între timp, standurile de prezentare a turismului din zonă, precum şi ale meşteşugarilor sunt luate cu asalt de cei prezenţi în Jakobplatz.
Într-un stand, mă întâlnesc cu Dumitru ( Nea Trăşuc) şi Valeria Sofonea din Drăguş. Au venit să le arate germanilor cum se ţese la război şi cum se cos cojoacele la Drăguş. ,,Am venit ca să le arătăm ce înseamnă lucru făcut de mână. Se miră nemţii foarte tare cât de repede pot să ţes, în schimb românaşi de-ai noştri işi aduc aminte cu emoţie de vremea cănd bunica lor ţesea la fel ca mine“, imi spune tanti Valeria, după o şedinţă foto cu oameni de toate naţionalităţile care vor fotografii cu ea sau cu Nea Trăşuc.
La standul de prezentare a turismului, înghesuială mare. ,,Oamenii vin să ia un pliant sau ceva care să le amintească de plaiurile natale. Vin să facă fotografii la standul nostru pentru a se mândri că s-au născut în România“, ne spune Ionuţ Gliga, directorul Agenţiei de Dezvoltare a Turismului Braşov. Standul de turism trebuie remarcat. Pe lângă pliantele profesionist făcute, promovarea s-a făcut şi printr-un info-chioşc, prin care turistul era informat extrem de amănunţit despre destinaţia dorită. Ţara Făgăraşului, prezentată ca destinaţie de excelenţă, zona Rupea sau zona Râşnov au fost cele mai vizitate oferte. La ora 21.00, cu o precizie tipic nemţească, s-a oprit muzica, în douăzeci de minute Jakobplatz a fost eliberată, iar viaţa pentru românii din Germania şi-a reluat urmat cursul normal: serviciu- casă -ora 20.00 – restaurante închise, nimeni pe stradă – somn – serviciu…
Alexandru GHERGHE
Sursa:
http://www.bzf.ro/rumanien-fest-%E2%80%93-nurnberg-jakobplatz-iunie-2009-sarbatoarea-celor-care-se-simt-romani.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu