.jpg)
Epitaful unui râu -
Luiza-Adriana Grama
De m-aţi iubit vreodată
şi n-aţi spus-o,
O floare-acum
e un tardiv simbol
Şi chiar de-aş mulţumi
că mi-aţi adus-o
Pe drumul meu,
plecat-am cu un gol.
De m-aţi iubit etern,
dar v-a fost teamă
De ce simţiţi,
de ce-aş putea să fiu,
O lumânare-acum
nu mai înseamnă
Că lutul meu
mai simte ce e viu.
Tot ce-am iubit,
lăsat-am într-o carte,
Un vis frumos
de-albastru risipit
E testamentul scris,
căci şi din moarte,
Eu voi veghea
la tot ce am iubit.
Nu sunt aici,
nu căutaţi zadarnic,
O cruce
nu înseamnă că eşti viu
Am fost un simplu râu,
nu munte falnic
Şi-acum, în stele,
tot râu vreau să fiu.
Epitaful unui râu -
Luiza-Adriana Grama
De m-aţi iubit vreodată
şi n-aţi spus-o,
O floare-acum
e un tardiv simbol
Şi chiar de-aş mulţumi
că mi-aţi adus-o
Pe drumul meu,
plecat-am cu un gol.
De m-aţi iubit etern,
dar v-a fost teamă
De ce simţiţi,
de ce-aş putea să fiu,
O lumânare-acum
nu mai înseamnă
Că lutul meu
mai simte ce e viu.
Tot ce-am iubit,
lăsat-am într-o carte,
Un vis frumos
de-albastru risipit
E testamentul scris,
căci şi din moarte,
Eu voi veghea
la tot ce am iubit.
Nu sunt aici,
nu căutaţi zadarnic,
O cruce
nu înseamnă că eşti viu
Am fost un simplu râu,
nu munte falnic
Şi-acum, în stele,
tot râu vreau să fiu.
De m-aţi iubit vreodată
şi n-aţi spus-o,
O floare-acum
e un tardiv simbol
Şi chiar de-aş mulţumi
că mi-aţi adus-o
Pe drumul meu,
plecat-am cu un gol.
De m-aţi iubit etern,
dar v-a fost teamă
De ce simţiţi,
de ce-aş putea să fiu,
O lumânare-acum
nu mai înseamnă
Că lutul meu
mai simte ce e viu.
Tot ce-am iubit,
lăsat-am într-o carte,
Un vis frumos
de-albastru risipit
E testamentul scris,
căci şi din moarte,
Eu voi veghea
la tot ce am iubit.
Nu sunt aici,
nu căutaţi zadarnic,
O cruce
nu înseamnă că eşti viu
Am fost un simplu râu,
nu munte falnic
Şi-acum, în stele,
tot râu vreau să fiu.
![Epitaful unui râu - @[100000785522748:2048:Luiza-Adriana Grama]
De m-aţi iubit vreodată
şi n-aţi spus-o,
O floare-acum
e un tardiv simbol
Şi chiar de-aş mulţumi
că mi-aţi adus-o
Pe drumul meu,
plecat-am cu un gol.
De m-aţi iubit etern,
dar v-a fost teamă
De ce simţiţi,
de ce-aş putea să fiu,
O lumânare-acum
nu mai înseamnă
Că lutul meu
mai simte ce e viu.
Tot ce-am iubit,
lăsat-am într-o carte,
Un vis frumos
de-albastru risipit
E testamentul scris,
căci şi din moarte,
Eu voi veghea
la tot ce am iubit.
Nu sunt aici,
nu căutaţi zadarnic,
O cruce
nu înseamnă că eşti viu
Am fost un simplu râu,
nu munte falnic
Şi-acum, în stele,
tot râu vreau să fiu.](https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash4/s480x480/424493_481835175185996_1722555987_n.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu