“N-a fost o alta să-i semene. Încălecând secolele, venită foarte de departe, din adanc de neam. Fascinantă apariţie, de miracol. Un început şi un sfârşti de cântec românesc… ” (Gaby Michailescu)
“Cântecele Mariei Tănase, această fetişcană, cu timbru grav, izvorăsc limpezi din pământul românesc, trec prin sufletul nostru şi apoi urcă spre cer, ca şi aripile făurite cu un sfert de veac în urmă de ardeleanul Aurel Vlaicu” (Octavian Goga)
Născută pe 25 septembrie 1913 în suburbia Carămidari a Bucurestiului, Maria Tănase avea să devina una dintre cele mai marei legende ale cântecului popular şi tradiţional roman.
A cântat, a bătut ţara în lung şi-n lat, a făcut turnee in Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franţa, Statele Unite, a cântat în faţa politicienilor, ambasadorilor, regilor, preşedinţilor, a alinat suferinţele răniţilor, a avut dosar la Securitate, s-a iubit cu Brâncuş şi a fost condusa pe ultimul drum de o mare de oameni.
La numai 15 ani, fetei cu părul bălai şi ochii verzi i se propune să participe la concursul “Miss România”.
Maria îmbracă o rochie imprimată cu flori de măr (croită de sora ei mai mare) ajunge în faţa comisiei, dar la proba costumului de baie, aceasta este respinsă pe motiv că are picioare prea groase!
Maria se mânie şi se duce direct la Balul Presei de la Cercul Militar. Acolo cânta o orechestră renumită, cea “a lui Iduardo Bianco”. La un moment dat, dansează numai ea, orchestra ţine ritmul după paşii ei, acordeoanele aproape că se rup.
Maria Tănase face un pas pe care îl va regreta întreaga viaţă
În cartea “Maria cea fără de moarte” (2003), Gaby Michailescu-omul care a fost impresarul artistei, povesteşte că după acest incident frumuseţea ei a fost apreciată de un tânăr medic de la Spitalul Central, care o cucereşte şi îi “dăruieşte” un copil. Medicul îi propune Mariei să avorteze, iar ea nu mai putea avea niciodată copii.
Pe patul spitalului Fundeni, cu câteva zile înainte să moară, se confesează: “O viaţă întreagă am suferit pentru că nu las în urma mea copii“.
După această dezamăgire, Maria fuge de acasă şi se angajează casieriţă la unul din birturile ce animau mahalalele Capitalei în anii deceniului trei. Începe să cânte şi vocea ei place muşteriilor din cârciumile bucureştene. Apoi norocul îi surâde şi semnează un contract cu restaurantul Neptun de pe strada Buzeşti.
În vara anului 1936 imprimă cantece populare la casa de discuri “Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, primele două fiind “Cine iubeşte şi lasă” şi “M-am jurat de mii de ori”, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.
Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş a prezentat “pe viu” un program de cântece româneşti la “Ora satului”: “M-am jurat de mii de ori”, “Şapte săptămâni din post”, “Ce-i mai dulce ca alviţa”, “Cine iubeşte şi lasă”, “Geaba mă mai duc acasă”, “Mărie şi Mărioară”, “Ţigăneasca”, “Când o fi la moartea mea”.
După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio şi ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.
Maria Tănase – Bun e vinul ghiurghiuliu
n pelegrinările mele prin ţară, caut şi ascult cu atenţie şi răbdare cântecele ţăranilor. Încerc apoi să pătrund bine muzica, ritmul şi sensul cuvintelor, mai cu seamă sensul cuvintelor. Aflu obiceiurile de prin partea locului şi apoi procesul este foarte complicat. Se bazează pe observaţie, pe concentrare, pe o muncă migăloasă şi perseverenţă. Nu le interpretez imediat cântecele mele, cântecele culese. Le las mai întâi să-mi răsune în inimă şi mult mai târziu, luni sau poate ani mai târziu le transmit oamenilor. Ani sau luni mai târziu le fac să circule mai departe“, declara artista.
Garda de Fier interzice muzica Mariei Tănase
În anul 1940 Garda de Fier distruge toate discurile existente cu Maria Tănase în discoteca Radio-ului, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic.
Adevăratul motiv al acestei mişcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau şi o serie de intelectuali evrei sau democraţi, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules în 1929 cântecul prototip pentru “Cine iubeşte şi lasă”, frate al pictorului Victor Brauner) şi jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu).
De la muzică la spionaj
Talentul inegalabil o transformă pe Maria Tanase în preferata unor personaje politice importante ale lumii, în timpul ultimului război mondia,l şi este bănuită de spionaj. Chiar dacă au circulat multe zvonuri pe aceasta temă, nimeni nu se încumetă să dea un raspuns clar.
Istoricul Mihai Pelin, în lucrarea sa “Un veac de spionaj, contraspionaj şi poliţie politică”, afirmă că Maria avea la sfârşitul anilor ’30 relaţii foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la Bucureşti al agenţiei Havas şi rezident al serviciilor speciale franceze.
În anul 1940, artista face un prim-turneu în Turcia, şi are ocazia să cânte în faţa preşedintelui ţării, Iamet Inonu. Al doilea razboi mondial izbucnise de mai bine de un an, iar Istanbulul şi Ankara erau la acea vreme locul de întâlnire al agenţilor secreţi.
Maria Tănase este bănuită de spionaj
La întoarcerea în ţară, Maria Tănase devine ţinta serviciului
secret al armatei germane Abwehr, care încearcă (printr-un maior) să o
recruteze.Conform unor date ale Serviciului Secret de Informaţii din România, condus de Eugen Cristescu, artista refuză. Istoricul Cristian Troncota, autorul mai multor cărţi despre serviciile secrete româneşti, este de părere că Maria Tanase l-a ajutat pe Cristescu în munca sa.
“Se pare că celebra cântăreaţă i-a facilitat lui Eugen Cristescu, într-o perioadă destul de dificilă, unele schimburi de informaţii cu o serie de diplomaţi americani”, afirmă Troncota.
“Începutul cochetariilor Mariei Tănase cu serviciile de informaţii din lumea bună din Franţa, Marea Britanie, America, datează din 1937. Ea apare în anturajul unor mari personalităţi cu care organizează un spectacol la Paris, cu ocazia unei expoziţii internaţionale, cu scopul de a-i ajuta pe răniţii de pe câmpurile de luptă – se desfăşura războiul civil din Spania. Fondurile obţinute din spectacol, din documetele siguranţei, ar fi ajuns doar în partea internaţionaliştilor. Partea opusă, naţionaliştii, nemultumiţi, au pus ochii pe ea“, povestea istoricul Cristian Troncota.
“Maria Tănase nu era agent de culegere de informaţii, ci de legătură şi influenţă. Prin acţiunea de a-i aduce pe români şi pe britanici în postura de a gândi o soluţie împreună pe frontul secret, pentru a scoate România din alianţă cu Germania, a fost fundamental“, a mai adăugat.
În 1941, diva a avut o relaţie foarte apropiată cu Alfred de Chastelain, ofiţer în serviciile secrete britanice. În februarie 1941, Alfred părăşeşte România şi preia la Istanbul conducerea filialei SOE (structură a spionajului britanic) ce includea şi Romania.
“Maria Tănase nu era agent de culegere de informaţii, ci de legătură şi influenţă”
Conform biografilor, multe servicii de spionaj au curtat-o,
şi pentru că nu şi-au putut-o face aliat, Securitatea română a început
să o hăituiască.În 1940, se scrie în documentele din arhiva Securităţii, Maria a întreţinut relaţii cu Maurice Negrea, fost ataşat de presă al agenţiei franceze Havas, cunoscut ca rezident al spionajului francez şi englez.
Dan Iordăchescu, baritonul care a avut o relaţie de opt luni cu Maria Tănase în tinereţe, recunoaşte că aceasta a cochetat cu serviciile secrete, însă totul spre binele ţării.
“E adevărat că Maria a colaborat cu Scotland Yard şi cu Serviciile Secrete ale americanilor. Încă din 1937, ea a început să cocheteze cu spionajul, însă o făcea spre binele ţării ei să ştiţi. Maria însă trebuie să rămână în conştiinţa noastră prin vocea şi prin spiritul ei extraordinar“, declara în 2010 Dan Iordăchescu.
Acţiunile Securităţii împotriva ei nu au trecut dincolo de filaj. Maria Tanase era idolul maselor, Securitatea ştia acest lucru şi, cu toate că nu au avut-o la inimă, au lăsat-o în pace.
Măria şi Mărioara noastră este asaltată de admiratori
Pretendenţi au fost mulţi, printre ei numărându-se Ben Smith, un american supranumit “Regele aluminiului”, tânărul Sergiu Celibidache, Maurice Negre şi Alfred de Chastelain. Ben Smith este cel care a reuşit să o aibă ca logodnică, dar Maria l-a lăsat baltă când a venit vorba de căsătorie.
Între Maria şi Brâncuşi a fost dragoste la prima vedere. Ea avea vreo 25 de ani, el vreo 62.
“Când te ascult cum le zici,
Marie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru
câte o Pasăre Măiastră!”, i-a spus sculptorul.
În volumul “Brâncuşi – Amintiri şi exegeze”, semnat de Petre Pandrea, este povestită aventura dintre cei doi.“Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tanase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei şi a mondenităţii. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal (…) să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache (n.r. – cum era alintat sculptorul de apropiaţi)”. Brâncuşi nu a regretat nimic, considerând că dragostea pentru Maria a durat exact cât trebuia!”
În 1950, Maria Tănase se căsătoreşte cu juristul Clery Sachelarie.
“Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine şi împarte-le oamenilor”
Pe 22 iunie 1963, la Spitalul Fundeni din Bucureşti, Maria Tanase îşi dă ultima suflare. Era o fumătoare înrăita, iar vestea că suferea de o boală incurabila a făcut-o să-şi pregătească din timp moartea.
Maria Tănase – Lume, lume
Artista a cerut unui notar să îi scrie ultimele dorinţe într-un testament. Aceasta a dorit ca înmormântarea sa să nu fie pompoasă şi, în memoria ei, să fie construită o fântănă pe un drum secetos.
De asemenea, i-a lasat o scrisoare şi soţului ei, Clery Sachelarie, în care îi spunea:
“Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine şi împarte-le oamenilor.”



.jpg)





Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu