.jpg)
2 aprilie – ziua internaţională a cărţii pentru copii şi tineret
Din 1967, anual, la 2 aprilie,
data naşterii scriitorului Hans Christian Andersen, în întreaga lume
este marcată Ziua internaţională a cărţii pentru copii şi tineret.
Cartea pentru copii rămâne un
produs căutat de părinţi şi micuţi, în ciuda numeroaselor crize prin
care a trecut piaţa editorială românească, susţin reprezentanţii unor
cunoscute edituri româneşti, solicitaţi de Agerpres în preajma Zilei internaţionale a cărţii pentru copii şi tineret.
“Anul acesta Ziua internaţională a
cărţii pentru copii şi tineret ne prinde mai jucăuşi ca niciodată
datorită a două noi apariţii editoriale Corint Junior – ”Cartea jocurilor pentru fete” şi “Cartea jocurilor pentru băieţi”, două cărţi de activităţi pentru băieţii şi fetele de toate vârstele în care vor descoperi: teste amuzante, mesaje codificate, jocuri interesante, labirinturi complicate, teste de personalitate şi chestionare – toate alături de un super concurs cu premii şi un voucher cadou”, au declarat reprezentanţii editurii.
Pentru adolescenţi şi tineri Corint
Junior va continua seria “Instrumente Mortale” de Cassandra Clare,
cartea a patra – “Oraşul Îngerilor Căzuţi”, dar şi “Circul nopţii” de
Erin Morgenstern, “titlul cel mai râvnit în bătălia pentru
achiziţionarea drepturilor de traducere la târgurile de carte Frankfurt
şi Londra din 2011 şi respectiv 2012″.
Cărţile pentru copii şi tineri publicate
de Editura Corint Junior, Corint sau Leda sunt unele dintre cele mai
bine vândute, ocupând constant cel puţin un loc în top 5, mai precizează
reprezentanţii acestora.
Încă de la înfiinţarea sa în 1989, editura
Litera a acordat o atenţie specială cărţilor pentru copii, în timp
oferta dezvoltându-se până la 400 de titluri pentru copii în prezent.
Anul trecut, Litera a creat imprintul “Litera mică”, o marcă dedicată
exclusiv cărţilor pentru cei mici, sub acest logo apărând, printre
altele, seriile Disney, Warner – Tom şi Jerry, Marvel, Discovery şi
National Geographic.
Potrivit Litera, cumpărătorii de carte
pentru copii sunt părinţii, din ce în ce mai preocupaţi de educaţia
micuţilor şi interesaţi să le pună la dispoziţie toate pârghiile pentru o
bună pregătire. Aceştia preferă, în general, cărţi cu activităţi, de colorat, educative (atlase şi enciclopedii), cu poveşti şi ilustraţii clasice.
Totodată, un procent de 25% din totalul încasărilor dintr-un an provine, la această editură, din vânzarea cărţilor pentru copii.
Cele mai bine vândute cărţi
pentru copii în 2012 au fost: “Primele mele cuvinte în limba engleză”,
“Disney English”, cărţile din colecţia “Cele mai frumoase poveşti”,
titlurile colecţiei “Biblioteca Pentru Toţi”, colecţia “Tom şi Jerry”
ori “Marea carte a Crăciunului”.
De asemenea, au fost căutate cărţile de colorat, caietele de lucru
din colecţia “Şcoala celor 7 pitici”, cărţile pop-up, colecţia
“Activităţi pentru copii”, colecţia “Cărţi cu autocolante
reutilizabile”, cărţile din colecţia “National Geographic”, colecţia
“Discovery”, cărţile cartonate tip poşetuţă, enciclopedia “Marea carte a
jocurilor minţii”, cărţile pe carton – cu Alfabetul ca cel mai bine
vândut titlu.
Şi atlasele şi enciclopediile pentru copii au fost foarte căutate, “Enciclopedia copilului deştept” fiind un titlu care stă mărturie în acest sens.
La Humanitas, printre titlurile căutate
se numără “Cartea cu Apolodor” de Gellu Naum, performanţă stilistică
într-unul dintre genurile cele mai dificile, poezia pentru copii, care
se adresează de fapt tuturor vârstelor şi a cucerit publicul încă de la
început.
Aventurile pinguinului călător care au
apărut în 1959, într-un volum ilustrat de Jules Perahim, au fost
reeditate în 1963, apoi în 1975, cu desenele lui Dan Stanciu. Ultima
ediţie a fost tipărită, cu titlul schimbat şi cu un text prescurtat, în
1988.
La fel de cumpărate sunt şi “A doua
carte cu Apolodor”, de acelaşi autor, ori titlurile semnate de
îndrăgitul istoric Neagu Djuvara: “De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul”
(ediţie şi în limba engleză în traducerea lui Alistair Ian Blyth); “Cum
s-a născut poporul român?” şi “Mircea cel Mare şi luptele sale cu
turcii”.
De asemenea “Aventurile lui Cepelică”,
de Gianni Rodari, o carte care îi bucură iarăşi pe cei mari şi cei mici,
publicată de Humanitas, după 55 de ani de la apariţia ei în limba
română.
“Aventurile lui Habarnam şi ale
prietenilor săi” şi “Habarnam în Oraşul Soarelui” de Nikolai Nosov
constituie alte două titluri cu care Humanitas face coadă în librării şi
în saloanele de carte, cei mici aşteptând apariţia, în curând, a celui
de-al treilea volum al seriei “Habarnam pe Lună”.
Nu în ultimul rând, foarte căutată,
potrivit reprezentanţilor Humanitas, este lucrarea lui T.S. Eliot –
“Cartea lui Moş Oposum despre Pisicile Poznaşe”, o ediţie fascinantă a
poemelor cu pisici ale lui T.S., iubite de atâtea generaţii, cu
ilustraţii de Axel Scheffler, volum care a obţinut, în 2009, Premiul
pentru traducere acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala
Galaţi-Brăila.
Pentru cei mai mari, Humanitas propune
“George şi Big Bangu”, de Stephen Hawking, Lucy Hawking o călătorie spre
începuturile timpului, un volum care include 32 de pagini cu fotografii
color ce înfăţişează imagini autentice din spaţiul cosmic.
Cartea conţine câteva dintre cele mai
recente teorii ştiinţifice cu privire la călătoria în timp şi la Big
Bang, precum şi diverse eseuri speciale, aparţinând unora dintre cei mai
mari oameni de ştiinţă din lume, într-o manieră de prezentare, sub
formă de naraţiune, atractivă şi pe înţelesul tinerilor.
La întrebarea “Merită să publici carte pentru copii?”,
reprezentanţii Editurii Art răspund afirmativ, “cu atât mai mult cu cât
în acest segment de piaţă nu s-a investit real şi nu a fost susţinut
după Revoluţie”.
Editura Arthur, parte a Grupului
Editorial Art, publică în medie două volume pe lună, atât cărţi pe care
cei mici le iubesc, cum ar fi seriile de romane grafice “Jurnalul unui
puşti”, de Jeff Kinney, “Marele Nate”, de Lincoln Peirce, “Timmy
Fiasco”, de Stephen Pastis, sau “Însemnările unei puştoaice”, de Rachel
Renée Russell, cărţile autorilor consacraţi, cum ar fi “Alice în Ţara
din Oglindă”, de Lewis Carroll, sau “Poveste de Crăciun”, de Charles
Dickens, cât şi volume importante apărute în ultimii 50 de ani, care au
primit numeroase premii literare de anvergură, cum ar fi “Tabăra”, de
Louis Sachar, “Pulbere de stele”, de Neil Gaiman, “Charlie şi fabrica de
ciocolată”, de Roald Dahl.
Copiii sunt pasionaţi îndeosebi de romanele grafice a căror acţiune este inspirată din viaţa reală,
limbajul mai simplu făcând ca aceste volume să fie uşor accesibile
chiar şi pentru copiii mici, în schimb, părinţii sunt mai atraşi fie de
cărţile semnate de autori români, îndeosebi de colecţia “Cărţile mele”,
coordonată de Florentina Sâmihăian, din care au apărut până acum două
volume, ambele coordonate de Liviu Papadima.
De foarte mare succes sunt romanele
grafice, “Jurnalul unui puşti” fiind în vârful clasamentului, urmat
îndeaproape de “Marele Nate”, “Timmy Fiasco” şi “Însemnările unei
puştoaice. S-au vândut însă deosebit de bine şi volumele “Charlie şi
fabrica de ciocolată”, de Roald Dahl, “Un urs pe nume Paddington”, de
Michael Bond, şi “Cel mai mare Gulliver”, de Gellu Naum.
Anul trecut Editura Arthur a demarat
două concursuri importante, care au avut parte de un feed-back mai mult
decât satisfăcător, “Trofeul Arthur pentru literatură pentru copii şi
tineret” şi “Locuieşte în poveste!”, concurs adresat copiilor cu vârste
cuprinse între 9 şi 16 ani.
Începând cu anul 1967, în fiecare an, pe
2 aprilie, data naşterii scriitorului Hans Christian Andersen, în
întreaga lume se sărbătoreşte Ziua internaţională a cărţii pentru copii
şi tineret. Scopul acestei zile este de a însufleţi dragostea de carte şi de a îndrepta atenţia copiilor către cărţi.
Sursa: Agerpres
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu