CORINA-ROTH

ÎNVIEREA

La ceas de seară-ntunecată
Cocoșul cântă de trei ori,
Căci firea-și leapădă veșmântul
Umbrit de grija altor sori.

Vântul se vaită prelung,
Pădurea verde e în jale,
Îngeri pornesc înspre pământ -
Cer sângerând pășind agale.

Ape se zbat în matca lor
Vuind de dor, vuind de jale,
Izvoare dulci - cu ape reci -
Suspină blând, doinind în cale.

Natura toată încremenită-i
Pe limba ornicului mut,
Căci vine jertfa cea de sânge,
Ce dă pământului tumult.

Clopote bat fără-ncetare,
Inimi-altar de-nchinăciune
Șoptesc în taină, rând pe rând,
Câte-o fierbinte rugăciune.

Mame cu prunci în calde brațe
Și tați, cu grijă ocrotesc,
Bătrâni și tineri deopotrivă
Lumina cerului slăvesc.

În pragul sfânt Lumina-apare,
Neprihănirea înviind,
E Taina cea de mult vestită
Viață lumii dăruind.

Porțile cele de aramă
Ale Tartarului nespus
S-au sfărâmat, fără zăbavă,
Arse de Soarele Iisus.

În cer e mare bucurie,
Iar pe pământ un cânt duios -
Cu dragoste și împăcare -
Vestește: A-NVIAT HRISTOS!

CUVÂNTUL CE CUVÂNTĂ

Altar preasfânt, Lumină lină
Ce-n calea lumii-ai apărut,
Aminte adusu-ne-am de Tine
Și de Iubirea-Ți care Te-a durut.

La crucea Ta prinsă-n piroane
De omul cel nesăbuit
Ne-am prăvălit cu glasul stins
Și sufletul încremenit.

Cu jale-amară mucenicii
Ți-adună jertfa în potir,
Suspină Maica Preacurată
Cu lacrimi albe ca de mir.

Îți plânge chinul și menirea,
Rostește cânt de leagăn sfânt,
Tristețea-i mare, fără margini,
Jale-i în cer și pe pământ.

Jertfa Ți-e mare cât e cerul,
Cel străbătut de nori de sânge,
Plâng mănăstirile tăcute,
Clopotul sacru glasu-și frânge.

Dar Tu durerea o încerci
Pentru a omului salvare,
Din gheara dușmanului Tău
Să scoți a lui biată suflare.

Adu-ți aminte și de noi,
În slava Ta fără prihană
Și voia Ta a noastră fie,
Un cânt de sărbătoare-n strană!

Și viața noastră o primește
La poale de Golgotă sfântă,
Lumină dăruiește-ne în toate
Și fii Cuvântul ce cuvântă!

BUCURĂ-TE!

Bucură-te, Iisuse,
Blândule păstor
Ce turma Ta cu dragoste o porți
Către vârful de munte veșnic verde!

Bucură-te, Iisuse,
Cerule înalt
Ce-mbogățit cu sori și cu luceferi
Aduci odihna nopții peste lume!

Bucură-te, Iisuse,
Omule curat
Ce trupul Ți L-ai dat în negre chinuri
S-aducă doar prin moarte, Viață Nouă!

Bucură-te, Iisuse,
Pământul cel bogat
Ce-ai pus în om sămânța Veșniciei
Blânda-Ți lumină în sufletul curat!

Bucură-te, Iisuse,
Soarele nestins
Prin care Dumnezeu lumină lumea
Făcând din noapte, ziua cea dintâi!

Bucură-te, Iisuse,
Cuvântul Fără-de-Început
Cuvântul Fără-de-Sfârșit, în inimile calde,
Ce schimbă vreascul în ramură-nflorită!

Bucură-te, învățătorule,
Carte deschisă
Spre a minților înțelepciune,
Ruga pustnicului și Cântul aedului!

Bucură-te, Iisuse,
Puterea zilei de azi
Speranța și Bucuria zilei de mâine
Fără de care nimic nu se poate!

Bucură-te, Iisuse,
Lumânare veșnic aprinsă
Pe calea întunecată a vieților noastre,
Liniștea blândă - Mirul binecuvântării tale!

Bucură-te, Iisuse,
Taină Împărtășită
Din moarte, prin Înviere, spre Viață,
Steaua Adevărului și Dreptății!

Bucură-te, Iisuse,
Paștele cel Nou,
Azimă celor flămânzi de Tine,
Ce aduci mângâiere săracilor!

Bucură-te, Iisuse,
Bucură-te,
Adu-ne veșnicia Raiului mai aproape,
Să ne fie Apa și Pâinea vieții!

Gheorghe A. Stroia
Sfintele Paște, mai 2013