TRISTA POVESTE A UNEI VIITOARE FLORI
- Ce ai vrea sa te faci cand cresti mare?
- O floare. Vreau sa fiu partasa la iubiri.
- O floare??? Vei fi rupta, taiata, ambalata, vanduta… Vei trece din mana in mana pana cand vei fi ingropata in gunoi casnic intr-un tomberon.
- Tot vreau sa fiu o floare cand cresc mare. Nu ma intereseaza cat traiesc. Doar ce traiesc.
- Ce traiesti? Statistic, ce poti trai? Tradari, lacrimi, ipocri…
- …stiu, am mari sanse de a fi aruncata in uitare pe bancheta din spate, in cel mai bun caz…sau maturata inainte de rasarit de muncitorii de la salubritate care lustruiesc trotuarele.
Dar, statistic, fiinca vad ca-ti plac probabilitatile, am spre 25 la suta sansa de a ajunge, intr-o dimineata, adusa de un curier neanuntat, in casa unei femei proaspat trezite de clinchetul soneriei.
Am sansa de a vedea cateva rasarituri asezata intr-o vaza din cel mai luminous punct al sufrageriei.
Ca sa nu-ti mai spun ce inseamna sa traiesti cateva apusuri in care simti ca iti picura ceva peste petale. Si tu stii sigur ca femeia care te ingrijeste nu iti schimba apa. Pentru ca margelele alea de apa, care te picura de obicei la asfintit, sunt sarate. In limbajul florilor, sarea peste petale se traduce prin dor.
- Vrei sa te faci floare ca sa fii martora iubirilor. Iubirea e despre doi…
- Iubirea e mai usoara in doi. Dar iubirea nu-i un fluid care se raspandeste uniform in doua vase care comunica. Iubirea ca sa fie iubire trebuie sa fie solida. Iubirea e despre cat poti sa daruiesti fara sa astepti sa primesti.
- Te vei ofili…
- Stii ceva?! Doar cei vulnerabili pot fi formidabili.
- Vei fi strivita!
- Strivita, dar nu uitata. O femeie care a iubit odata cu adevarat nu arunca niciodata amintirile ei. Le ascunde, dar nu le arunca. Fuge de ele, dar nu le arde. Chiar cand iubirea va fi disparut demult, femeia trebuie sa stie ca amintirea ei e undeva, acolo, si se poate intoarce oricand la ea.
- Vei trai in intuneric…
- Cei orbi au propriul lor fel de a vedea lumina.
- Iarta-ma, am uitat sa te intreb un singur lucru. Inteleg ca vrei sa te transformi intr-o floare. Dar acum tu ce esti?
- Pana ieri am fost iubire. Si am ofilit. Acum nu mai sunt nimic.
- Mihai Morar
- Ce ai vrea sa te faci cand cresti mare?
- O floare. Vreau sa fiu partasa la iubiri.
- O floare??? Vei fi rupta, taiata, ambalata, vanduta… Vei trece din mana in mana pana cand vei fi ingropata in gunoi casnic intr-un tomberon.
- Tot vreau sa fiu o floare cand cresc mare. Nu ma intereseaza cat traiesc. Doar ce traiesc.
- Ce traiesti? Statistic, ce poti trai? Tradari, lacrimi, ipocri…
- …stiu, am mari sanse de a fi aruncata in uitare pe bancheta din spate, in cel mai bun caz…sau maturata inainte de rasarit de muncitorii de la salubritate care lustruiesc trotuarele.
Dar, statistic, fiinca vad ca-ti plac probabilitatile, am spre 25 la suta sansa de a ajunge, intr-o dimineata, adusa de un curier neanuntat, in casa unei femei proaspat trezite de clinchetul soneriei.
Am sansa de a vedea cateva rasarituri asezata intr-o vaza din cel mai luminous punct al sufrageriei.
Ca sa nu-ti mai spun ce inseamna sa traiesti cateva apusuri in care simti ca iti picura ceva peste petale. Si tu stii sigur ca femeia care te ingrijeste nu iti schimba apa. Pentru ca margelele alea de apa, care te picura de obicei la asfintit, sunt sarate. In limbajul florilor, sarea peste petale se traduce prin dor.
- Vrei sa te faci floare ca sa fii martora iubirilor. Iubirea e despre doi…
- Iubirea e mai usoara in doi. Dar iubirea nu-i un fluid care se raspandeste uniform in doua vase care comunica. Iubirea ca sa fie iubire trebuie sa fie solida. Iubirea e despre cat poti sa daruiesti fara sa astepti sa primesti.
- Te vei ofili…
- Stii ceva?! Doar cei vulnerabili pot fi formidabili.
- Vei fi strivita!
- Strivita, dar nu uitata. O femeie care a iubit odata cu adevarat nu arunca niciodata amintirile ei. Le ascunde, dar nu le arunca. Fuge de ele, dar nu le arde. Chiar cand iubirea va fi disparut demult, femeia trebuie sa stie ca amintirea ei e undeva, acolo, si se poate intoarce oricand la ea.
- Vei trai in intuneric…
- Cei orbi au propriul lor fel de a vedea lumina.
- Iarta-ma, am uitat sa te intreb un singur lucru. Inteleg ca vrei sa te transformi intr-o floare. Dar acum tu ce esti?
- Pana ieri am fost iubire. Si am ofilit. Acum nu mai sunt nimic.
- Mihai Morar



.jpg)






Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu