NOAPTEA FELICIA FELDIOREAN

E iarnă şi stau şi ascult

Fulgii ce cad pe pământ

E mult,e puţin,este trist

Şi totuşi,şi totuşi EXIST.

În mine e iarnă pe veci

Ţi-ai luat rămas bun şi-acum pleci,

Dar bunul acesta rămas

Îmi urlă cu tine în glas.

Şi câinii ce latră hoinar

Îmi fac acest chin mai amar

Pe oricine-aş vrea să ascult,

Dar singură sunt pe pământ.

Şi multul acestui târziu

M-apasă cu frig şi pustiu,

E noapte,e trist şi e şters

Şi-s singură în Univers.

Oprească-se timpul în loc,

Zăpada să mistuie foc

Şi albi ca şi iarna din noi

Să fim doar o clipă în doi.

E iarnă şi stau şi ascult

Fulgii ce cad pe pământ,

E mult,e puţin,este trist

Şi totuşi,şi totuşi EXIST.

       

22 FEBRUARIE 1989 – într-o iarnă mult prea crudă