Astazi este ZIUA DE NASTERE a lui GICA HAGI care împlineşte 49 de ani... ce poţi spune despre un om care ne-a adus atâtea bucurii, care ne-a făcut mereu atât de mândri că suntem români, care ne-a încântat cu fotbalul oferit?
Să spunem că ne e dor de nopţile de la Pasadena, când HAGI şi colegii săi dădeau tonul unor adevărate revelioane ale bucuriei pe străzile tuturor oraşelor din România? Că ne e dor de momentele de magie din vremurile când juca la Farul Constanţa, Sportul Studenţesc, Steaua, pentru a continua cu alte evoluţii senzaţionale sub tricourile Realului din Madrid, Barcelonei, Bresciei sau Galatei?
GICA HAGI, CAPITANUL ECHIPEI NATIONALE
Dar, mai presus de toate realizările sale la nivel de echipe de club, ne e dor de vremurile când echipa noastră naţională, cu GICA HAGI căpitan, ne oferea cele mai mari bucurii şi cele mai frumoase momente din întreaga istorie a celor care au evoluat sub tricolor. Ne e dor de driblingurile, pasele luminoase, soluţiile tehnice alese, dar cel mai mult ne e dor de acele şuturi de la 40-50 metri, care ne făceau să sărim de pe scaune şi să ne punem mâinile în cap, uimiţi de ceea ce vedeam. Regele fotbalului românesc împlineşte astăzi 49 de ani…când au trecut aceşti ani, Gică? Revăd amintiri atât de dragi de la Campionatul Mondial din 1994, momente pe care le ştim cu toţii atât de bine…meciul senzaţional cu Argentina, când stângaciul Gică dădea un gol cu dreptul (valoarea e valoare, n-ai ce-i face…) nu înainte de a-i pune lui Ilie Dumitrescu, pe tavă, golul doi al echipei noastre, cu o pasă pe care numai HAGI ar fi putut s-o gândească şi s-o trimită atât de curat, traversând liniile apărării argentiniene. Ilie nu a trebuit decât să pună latul şi să dea direcţia balonului, pentru că restul fusese făcut.
Ce să mai spunem despre golul cu Columbia, acel trasor peste portarul advers, care rămâne pironit, nevenindu-i să creadă că poate exista asemenea precizie şi acurateţe tehnică. Revăd golurile de la Real Madrid şi Barcelona, goluri care au făcut istorie în campionatul spaniol şi au fost pe genericul multor emisiuni TV ani la rând. Revăd evoluţiile senzaţionale de la Brescia, acea Brescia Romena costruită de Mircea Lucescu în jurul lui HAGI, Sabău şi Răducioiu, dar la care tot HAGI era perla cea mai strălucitoare a lombarzilor. Apoi, perioada Galatasaray, cu câştigarea titlurilor de campioană şi, mai ales, a Cupei Uefa, cu nebunia declanşată de suporterii turci, pentru care HAGI devenise REGELE. HAGI nu putea ieşi din casa sa de la Istanbul, pentru că se crease o adevărata isterie în jurul jucătorului-emblemă al marelui club de pe malurile Bosforului. Vă mai aduceţi aminte cât de mândri eram noi, românii, în vremurile de glorie ale lui Galatasaray, cu HAGI la timonă? Atunci, în acele vremuri când HAGI încă juca, România mai însemna ceva în fotbalul mondial, mai aveam un motiv de mândrie naţională, pentru că după retragerea sa, fotbalul mare ne-a uitat de tot. HAGI a devenit, alături de Nadia Comăneci şi Ilie Năstase, cel mai cunoscut nume de român pe toate meridianele globului, un ambasador al fotbalului românesc care rămâne şi astăzi, după atâţia ani de la performanţele sale, un nume rostit cu respect pe orice arenă sportivă din lume.
GICA, într-un moment de furie la adresa presei din România, ai spus că ar trebui să vă ridicăm statui pentru ceea ce aţi realizat pentru sportul românesc. Atunci, mulţi te-au ironizat, alţii te-au luat drept un lăudăros, dar câtă dreptate aveai….aşa suntem noi, românii, în loc să ne cinstim valorile, preferăm să huiduim, să dăm cu pietre, pentru că aşa suntem noi, miştocari. Nu ţi s-a făcut statuie, deşi meritai cu prisosinţă acest lucru, dar ai rămas în inimile multor altor români, care te iubesc şi-ţi mulţumesc pentru toate bucuriile pe care ni le-ai oferit. Şi această prezenţă în inimile tuturor conaţionalilor tăi face mai mult decât toate statuile din lume.
Pentru cei mai tineri dintre cititorii noştri, care nu au apucat să te vadă “la lucru”, dar şi pentru cei care au avut bucuria să te vadă jucând, ataşăm un filmuleţ care să ne aducă aminte despre frumuseţea fotbalului, despre unul din cei mai mari jucători ai lumii, cel care a făcut din fotbal o artă şi ne-a arătat cum se joacă fotbalul cu zâmbetul pe buze.
Sursa:
http://sport.rol.ro//sa-ne-traiesti-gica-hagi-274682.html



.jpg)





Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu