.jpg)
Karina
Knapek/Intact Images
Numele său simbolizează... fericirea. “Fericit eşti atunci când dăruieşti oamenilor ceea ce au nevoie, ce aşteaptă de la tine. Artiştii ambulanţi de pe vremuri îşi încheiau spectacolele cu o replică simbol pentru crezul nostru:
Anul începe şi sfârşeste pentru ea la echinocţiul de primăvară
“Viaţa mea este un continuu urcuş spre lumină şi, pe măsură ce urc, întâlnesc oameni din ce în ce mai frumoşi”
“De câţiva ani mă invitaţi de ziua mea să scriu câteva rânduri. În afara plăcerii de a mă întâlni cu cititorii Jurnalului Naţional, la o retrospectivă. Astfel, anul începe şi sfârşeste pentru mine la echinocţiul de primăvară. Original, nu?
Ce-am mai făcut? Am cântat, am cântat, am cântat: operă, operetă, musical, muzică de cameră, rock, cântecele Mariei Tănase dar şi Imnul României în săli şi pe stadioane. Am cântat la Bucureşti şi la Iaşi, la Braşov şi Arad, pe graniţă, la Curtici, în Castelul Huniarzilor de la Hunedoara, dar şi la Castelul Arcuş de la Sf. Gheorghe.
Am sentimenul că viaţa mea este un continuu urcuş spre lumină şi, pe măsură ce urc, întâlnesc oameni din ce în ce mai frumoşi. Lansarea noului meu album, de la Teatrul Naţional din Bucureşti mi-a prilejuit întâlnirea, pe scenă, tot cu oameni frumoşi ca Ion Caramitru, Mircea Baniciu, Adrian Ordean, Ady Bărar, Adrian Pop, Emanuel Gheorghe, Paul Ciuci şi său. Mulţi oameni frumoşi au cumpărat albumul care aproape s-a epuizat. La rându-mi, am trimis gratuit, în cadrul unui proiect AFCN, 4000 de albume elevilor din şcolile şi liceele de muzică din toată ţara. Ca membră în juriile mai multor concursuri am ascultat zeci de tineri talentaţi iar unora dintre ei le-am oferit premii şi burse.
Acasă am avut un an luminos alături de soţul meu Cristian. El este motorul, dar şi echilibrul vieţii mele. Anticipez răspunsul la o întrebare care ne este adresată ades: nu, nici în acest an nu ne-am certat, rămânând cuplul care nu s-a certat niciodată! Lipsă de fantezie... ar spune unii! Dar noi ne-o asumăm!!!”
. Artiştii ambulanţi de pe vremuri îşi încheiau spectacolele cu o replică simbol pentru crezul nostru: Anul începe şi sfârşeste pentru ea la echinocţiul de primăvară
“Viaţa mea este un continuu urcuş spre
lumină şi, pe măsură ce urc, întâlnesc oameni din ce în ce mai frumoşi”“De câţiva ani mă invitaţi de ziua mea să scriu câteva rânduri. În afara plăcerii de a mă întâlni cu cititorii Jurnalului Naţional,
Ce-am mai făcut? Am cântat, am cântat, am cântat: operă, operetă, musical, muzică de cameră, rock, cântecele Mariei Tănase dar şi Imnul României în săli şi pe stadioane. Am cântat la Bucureşti şi la Iaşi, la Braşov şi Arad, pe graniţă, la Curtici, în Castelul Huniarzilor de la Hunedoara, dar şi la Castelul Arcuş de la Sf. Gheorghe.
Am sentimenul că viaţa mea este un continuu urcuş spre lumină şi, pe măsură ce urc, întâlnesc oameni din ce în ce mai frumoşi. Lansarea noului meu album,
, în cadrul unui proiect AFCN, 4000 de albume elevilor din şcolile şi liceele de muzică din toată ţara. Ca membră în juriile mai multor concursuri am ascultat zeci de tineri talentaţi iar unora dintre ei le-am oferit premii şi burse.Acasă am avut un an luminos alături de soţul meu Cristian. El este motorul, dar şi echilibrul vieţii mele. Anticipez răspunsul la o întrebare care ne este adresată ades: nu, nici în acest an nu ne-am certat, rămânând cuplul care nu s-a certat niciodată! Lipsă de fantezie... ar spune unii! Dar noi ne-o asumăm!!!”
Sursa:
http://jurnalul.ro/calendar/astazi-e-ziua-ta-felicia-filip-663994.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu