Lecție de viață
Am ascultat,din întâmplare,
Ș-am rămas profund atinsă,
O poveste...mișcătoare!
Despre un părinte ,scrisă...
E păcat să nu o știe
Cât maí mulți...și-n felul meu,
Transformând-o în poezie,
Vreau s-o răspândesc și eu!
Un bătrân,bunic si tată,
Azi ajuns neputincios,
După ce-a crescut o fată...
Spatele i-a fost întors!
Devenit neîndemânatic
Pentru ginere și fiică,
L-au respins în mod dramatic!
El,sărmanul ce să zică?..
Fiindcă,lingura spre gura
N-o mai poate duce bine
Și-i cade din bucătură...
La distanță îl vor ține!
Când și când ,din neputință,
Le-a mai spart câte un vas...
Și-au găsit de cuviință
Să-l pună-ntru-un loc retras...
Să mănânce în bol de lemn...
Nu gândesc cât poa´să doară,
Să primești așa un semn
Că ai devenit povară!
După ușă,în întuneric,
Să manance este pus!
De cruzimea dovedită,
Oare ce-ar mai fi de spus?
Cu ochi înecați în lacrimi,
La nepot privea,tăcut...
Că-n podea,chiar lângă dânsul,
El o gaură-a făcut!
Întrebat ce vrea să facă,
De părinții amândoi,
A răspuns,cu inocență :
Fac un bol și pentru voi!
Ei,cu inimile-atinse...
Ca de fulger săgetati...
Stau cu mâinile întinse!
Poate că vor fi iertați...
Iar bătrânul,ca un tată
Iubitor și devotat,
Fără nicio judecată,
Pe-amandoi i-a îmbrățișat!
...E o lecție de viață,
Pe care s-o țineți minte!
O poveste ce ne -nvață
Câte rabdă un părinte!
AI CITIT? SĂ IEI AMINTE!
O poveste...mișcătoare!
Despre un părinte ,scrisă...
E păcat să nu o știe
Cât maí mulți...și-n felul meu,
Transformând-o în poezie,
Vreau s-o răspândesc și eu!
Un bătrân,bunic si tată,
Azi ajuns neputincios,
După ce-a crescut o fată...
Spatele i-a fost întors!
Devenit neîndemânatic
Pentru ginere și fiică,
L-au respins în mod dramatic!
El,sărmanul ce să zică?..
Fiindcă,lingura spre gura
N-o mai poate duce bine
Și-i cade din bucătură...
La distanță îl vor ține!
Când și când ,din neputință,
Le-a mai spart câte un vas...
Și-au găsit de cuviință
Să-l pună-ntru-un loc retras...
Să mănânce în bol de lemn...
Nu gândesc cât poa´să doară,
Să primești așa un semn
Că ai devenit povară!
După ușă,în întuneric,
Să manance este pus!
De cruzimea dovedită,
Oare ce-ar mai fi de spus?
Cu ochi înecați în lacrimi,
La nepot privea,tăcut...
Că-n podea,chiar lângă dânsul,
El o gaură-a făcut!
Întrebat ce vrea să facă,
De părinții amândoi,
A răspuns,cu inocență :
Fac un bol și pentru voi!
Ei,cu inimile-atinse...
Ca de fulger săgetati...
Stau cu mâinile întinse!
Poate că vor fi iertați...
Iar bătrânul,ca un tată
Iubitor și devotat,
Fără nicio judecată,
Pe-amandoi i-a îmbrățișat!
...E o lecție de viață,
Pe care s-o țineți minte!
O poveste ce ne -nvață
Câte rabdă un părinte!
AI CITIT? SĂ IEI AMINTE!



.jpg)






Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu