Aştept printre suspine să apară,
Venind de nicăieri, să-mi spună despre ieri
"Iubirea mea!", la fel ca prima oară.
Venind de nicăieri, să-mi spună despre ieri
"Iubirea mea!", la fel ca prima oară.
Bun rămas, şi nu privi-napoi!
Bun rămas, rămânem amândoi.
Bun rămas, "adio" e prea mult,
În gândul meu cu sufletul te-ascult.
Privesc c-un zâmbet cald de amintire,
Şi-n braţe îl cuprind cu inima,
Să ştie ce-a pierdut, să ştie c-a durut
Un suflet neîmplinit cu dragostea.
Să ştie ce-a pierdut, să ştie c-a durut
Un suflet neîmplinit cu dragostea.
Bun rămas, şi nu privi-napoi!
Bun rămas, rămânem amândoi.
Bun rămas, "adio" e prea mult,



.jpg)





Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu