Testamente
Târziu, e prea târziu pe-aici, pe lume,
Sunt zeci de ziduri între noi acum,
E ceață pe orașul de aproape
Și peste strada asta este fum,
Miroase a tăcere în contraste
Și a tămâie, parcă, din vecini,
Doar noi suntem departe de-nchinare
Și între noi, deodată, prea străini,
Este târziu, este târziu, îmi spune
O voce fără corp din poezii,
Nimic nu știu, de altfel, despre tine
Și despre mine mai nimic nu știi,
Nu mai contează leacul din alarme,
Nu mai contează ce e rău sau bun,
Voiam să știi că undeva e noapte
Și bun rămas prin liniște să-ți spun.
Ana-Maria Păunescu
#totusipoezia, #apaunescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu