© DESTIN
Vasilisia Lazăr Gradinariu
ne-am întâlnit odată la margine de clipă
purtai o partitură a unui cântec mut
eu coloram în verde un altfel de-nceput
n-am auzit ecoul prin timp cum se disipă
și-a acordat chitara târziu același cântec
reînviind crescendo de unde s-a pierdut
și-am înțeles că mersul de mult e hotărât
să-mi fii reînviere iar eu să-ți fiu descântec
un cântec azi adună cenușa de pe ruguri
să nu se risipească iubirea în hazard
ne fie el amnarul de suflete ce ard
topind în el siberii de nesfârșite friguri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu