Citește-mi pe buze gîndul nerostit
Aşază-mi şuvita picată pe pleoapă
Mai mîngîie-mi dorul cel adăpostit
În viața din mine, ce stă să re-nceapă
Sărută-mi acuma lacrima-n ploaie
Umbrela arunc-o! Dă-i drumul să plece
Aleargă-mă-ntruna, printre noroaie
Spăla-vom păcate-n izvorul prea rece
Aruncă în mine petale de soare
Iubirea-ți totală să se reverse
Privește cum iese din mine-o tumoare
E inima! Pîine din lacrimi neşterse
Vom arde în flăcări, din joaca bizară
Ce-a fost suspiciune real e instant
Vom face un Rai din povestea vulgară
Şi fi-vom aripă. În zborul constant
Ana Maria Iancău
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu