.jpg)
Noiembrie
toamna dă din zare știre
– hei, e vremea de plecare!
pregătiți-vă cocoare
pentru zbor spre nemurire!
iar apoi rămâne tristă
bolta ponosită-n gri,
greieri suflă în batistă
primul gutural cri-cri
și se torc în rece caier
nori aiurea risipind
pescărușii tristul vaier
mării-l cern în zbor țipând
tânguire de talazuri
înspre țărmul de siliciu
broaștele așteaptă-n iazuri
iarna ca pe un capriciu
gâzele pe la amiază
roi bâzâitor se strâng
plâng amar și protestează
– frigul a venit în crâng!
urși porniți înspre bârloguri
cată parcă plictisiți
miere rătăcită-n scorburi
mormăie și-adorm grăbiți
fulgi și frunze risipite
se amestecă în vânt
peste vrăbii zgribulite
cad omături pe pământ
de Ovidiu Oana-pârâu
***
Luna noiembrie
Brumar, cum e numită în tradiţia populară, luna noiembrie vine cu temperaturi mai scăzute, cu nopţi mai lungi (de 14 ore) şi cu zile scurte (de doar zece ore - partea de zi iluminată de Soare).
Denumirea lunii noiembrie (lat. november) derivă de la cuvântul "novem" care înseamnă nouă, deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman. Este a unsprezecea lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile.
În prezent, folosim calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian. Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr. şi pentru prima dată în istorie anul a început la 1 ianuarie. Înainte de Iulius Cezar, romanii au folosit calendarul roman, mai complicat, deoarece romanii considerau că o lună nu putea avea număr par de zile (excepţie făcând februarie, care avea 28) şi erau deci: 4 luni a câte 31 de zile, 7 a câte 29 şi una de 28, total 355; la fiecare 2 ani, au adăugat o lună (mercedonius) de 23 sau de 22 de zile.
Soarele - Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m şi apune la ora 17 h 05 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 7 h 31 m şi apune la ora 16 h 38 m.
Caracteristic acestei luni este curentul de meteori Leonidele, care ajunge la maximum în zilele de 16 - 17 noiembrie, când se pot vedea 10-15 meteori pe oră, potrivit www.imo.net/resources/calendar/. Leonidele sunt resturile cometei Temple-Tuttle, ce a trecut la periheliu în 1998. În perioada 1998-2002, Pământul a trecut, în fiecare an, printr-o regiune plină de praful lăsat de nucleul cometei, astfel s-au produs adevărate furtuni de meteori, cu rate de 1.000 de meteori pe oră. Începând cu 2003, maximum atins de acest curent a fost de cel mult 10 meteori pe oră.
La data de 22 noiembrie se face trecerea în semnul zodiacal Săgetătorul.
Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.
Fazele Lunii: la 08 noiembrie - Luna la Ultimul Pătrar la 15 h 42 m; la 15 noiembrie - Lună Nouă (Luna începe să crească) 07 h 12 m; la 22 noiembrie - Luna la Primul Pătrar la 06 h 48 m; la 30 noiembrie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 11 h 30 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
Din punct de vedere astronomic, luna noiembrie se încheie cu o eclipsă de Lună în Penumbră vizibilă în 30 noiembrie din Asia, din Australia, din Oceanul Pacific şi de pe cele două continente americane.
Tradiţii populare
Luna noiembrie este numită în popor şi "vinar", adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. În vechile calendarele populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi legate de practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.
Prima săptămână a lunii noiembrie se încheie cu sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril (8 noiembrie). În Transilvania, se făcea ''turta arieţilor'' (arieţii fiind berbecii separaţi de oi). Dacă turta cade cu faţa în sus, e semn că oilor le va merge bine când vor făta; dacă va cădea cu faţa în jos, se spune că le va merge rău.
A doua săptămână este marcată de Lăsata Secului (14 noiembrie) pentru Postul Crăciunului. Începând din această zi, din cele mai vechi timpuri li se îngăduia copiilor să se adune seara acasă la unul dintre ei ca să înveţe colindele şi să-şi facă planul pentru perioada de colindat. Tot în această perioadă oamenii se adunau la şezătoare, un străvechi şi unic obicei românesc.
A treia săptămână este Săptămâna Ovideniei, cu care se spune că începe iarna. Săptămâna se încheie cu sărbătoarea religioasă Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), sărbătoare cunoscută în tradiţia populară sub numele de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia. Dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii.
Luna noiembrie se încheie cu sărbătoarea Sfântului Andrei (30 noiembrie), cel care îngheaţă apa şi coase răul. În noaptea Sfântului Andrei - 30 noiembrie - românii îşi sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, care a propovăduit credinţa în Iisus la Dunăre şi Marea Neagră în primele decenii ale mileniului I al erei creştine, conform volumului ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' de Ion Ghinoiu, Editura Pro, 2000).
Sursa:
https://www.agerpres.ro/documentare/2020/11/01/documentar-luna-noiembrie--600411
Foto: Iliu Nicolae
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu