"S-a mai dus un Crăciun. Un ajun și două zile de sărbătoare încărcate cu magie. Am împodobit bradul și casa, am aprins lumânări, am dăruit, am desfăcut cadouri, am îmbrățișat oameni dragi, am plâns de fericire, am râs mult, am mâncat sarmale gătite în vasul de lut, cozonaci cu nucă, și multe alte bunătăți, am ciocnit pahare cu vin, ne-am uitat la filme, am ascultat muzică, ne-am bucurat unii de alții împărțind aceeași sărbătoare cu sufletele pline de recunoștință și iubire.
M-am trezit azi cu un sentiment de tristețe. Casa e la fel de gătită, globurile sunt tot în brad, beteala e la locul ei, și totuși e o altă lumină în casă. Strălucire magică a dispărut. E o liniște apăsătoare, grea. Un sentiment greu de definit, un gol ca acela când rămâi cu brațele goale după o îmbrățișare. Nimic nu poate fi capturat definitiv. Nici clipele de fericire, nici oamenii dragi, nici măcar Crăciunul. E în firea lucrurilor, a timpului care mișcă lumea și îi pune riduri, obligându-ne să lăsăm în urmă prezentul. Mergem mai departe, pășim în următoarea zi cu certitudinea că vom trăi alt Crăciun frumos și la anu’. E acolo, în calendarul lui 2022.
Până atunci mai trecem prin câteva anotimpuri, mai trăim niște povești, mai cunoaștem niște locuri, oameni, sentimente și emoții. Mai învățăm câte ceva despre noi.
Apoi o luăm de la capăt.
Deocamdată îmi fac o cafea bună. Și presar în ea un strop de magie. Am păstrat un pic într-un bol în formă de semilună."
Bologa Monica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu