Cine nu a venit...
Cine nu a venit, nici ca va sa mai vina
Cand troiene de dor bat cu urlet in geam
Prin perdele doar ochi, ratacind in lumina
Inghetata, si ea, in pustiul din ram.
Cad paduri peste vremi, cad zapezi sangerate
Ceaiul meu aburind, pana sus, la tavan
Intr-un dans de taceri si albume uitate
Razi, batrane, hai, razi, se mai scurge un an!
Si nu stiu cum de ieri, tot ca azi se facuse
Mana mea tremuranda rasfoia amintiri
De copii adormiti sub povestile lunii
Eu, simtind ca-nfloresc pan- la cer, trandafiri.
Disperari de batran, doar atat: nebunie
pribegita-n pereti, rastignita la usi
cimitir de scrisori neprimite, totuna,
si noian de uitari dinspre dragi, dinspre dusi
Daca singur ai fost, fi-vei singur si maine
Daca nu ai murit, vei muri intr-o zi
Privegheat de pereti si de sangele vietii
Inflorind in uitari, peste somn de copii
Razi, batrane, hai, razi! se mai scurge o noapte,
Se mai scurge un veac printre dinti de sacal
Pune flori langa prag, pune ceaiul pe masa
Si pe frigul din hol... pune ultimul sal!…
(Camelia Radulian)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu