.jpg)
| Scris de Felicia FELDIOREAN |
| Joi, 22 Septembrie 2011 05:50 |
 |
Am revenit pentru câteva zile în România
şi ca de fiecare dată m-am încărcat energetic. Am revenit pentru
întâlnirea de 15 ani de la terminarea facultăţii de medicină din
Cluj-Napoca. A fost şi întâlnirea, care a fost superbă, emoţionantă şi
unică, aşa cum mă aşteptam, dar au mai fost şi alte lucruri minunate şi
surprinzătoare.
A fost o întîlnire de suflet, tot la Cluj, cu poeţi şi oameni de cultură, oameni de suflet, organizată cu ocazia venirii mele de doamna Lia Neamţ şi de domnul Mircea Avram, oameni de o rară nobleţe şi frumuseţe sufletească. A fost ca la venirea unei regine, am fost primită cu flori, cu multă dragoste şi căldură de oameni pînă atunci nevăzuţi şi necunoscuţi, numai virtual....mulţumiri divine tuturor. L-am cunoscut pe minunatul tenor şi contrabasist Alexandru Mânzat, pe poeţii Teofil Mândruţiu şi Constantin Rusu, pe domnul Florin Mihăescu de la Opera din Cluj. Minunată întâmplare!
A fost o întîlnire de suflet, tot la Cluj, cu poeţi şi oameni de cultură, oameni de suflet, organizată cu ocazia venirii mele de doamna Lia Neamţ şi de domnul Mircea Avram, oameni de o rară nobleţe şi frumuseţe sufletească. A fost ca la venirea unei regine, am fost primită cu flori, cu multă dragoste şi căldură de oameni pînă atunci nevăzuţi şi necunoscuţi, numai virtual....mulţumiri divine tuturor. L-am cunoscut pe minunatul tenor şi contrabasist Alexandru Mânzat, pe poeţii Teofil Mândruţiu şi Constantin Rusu, pe domnul Florin Mihăescu de la Opera din Cluj. Minunată întâmplare!
A mai urmat o altă minunată întâmplare la Braşov, oraşul meu natal, la emisiunea TV locală " Ne vedem la 5 cu Dorina" a prietenei mele actriţa Dorina Roman, emisiune care adună oameni de artă şi cultură din ţară şi de pretutindeni. Am recitat, am vorbit despre suflet, iubire, viaţă, singurătate, fericire, am vibrat sufleteşte şi am simţit pulsul braşovenilor mei care au sunat intrînd cu noi în dialog. Am simţit că există oameni care iubesc necondiţionat, dincolo de tipare, de măşti sau oglinzi...Am simţit încă o dată, dacă mai era nevoie, că ÎN ROMÂNIA ÎMI ESTE LOCUL!
La întoarcere în Germania, în avion, am scris următorul poem, pe care vi-l dedic tuturor celor care veţi citi aceste rânduri.
TRĂIESC
Trăiesc pe sfârcuri de cometă,
Trăiesc pe voalul unui nor,
Mă regăsesc în zarea zveltă
Şi de viaţă îmi e dor.
Trăiesc iubiri demult apuse,
Trăiesc iubiri mereu mai vii,
Iubesc corăbiile duse
Iubesc Lumina din copii.
Trăiesc în fiecare clipă
Minunea zămislirii noi,
Trăiesc şi-mi încordez aripa
Cînd viaţa e destin de ploi.
Mă risipesc în dimineaţă
Prin rouă strălucind sub paşi
Mă contopesc cu flori de ghiată
Şi te implor să nu mă laşi.
Să pot să fiu iar zbor de fluturi
Să pot să fiu petala ta
Să-mi mângâi viaţa cu săruturi
Să mă cunune dragostea.
Să-mi fie viaţa o lumină
Şi-n ochii verzi să am scântei
Eu vă iubesc şi nu am vină
Că m-am născut, iubiţii mei.
20 septembrie 2011
Cu drag, Felicia Feldiorean
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu