.jpg)
MARIN RAICA/JURNALUL NATIONAL
“Aş vrea să fiu fericit la sfârşitul acestui an care mi-a fost dedicat!”
Ce este naiul? “Un instrument al luminii, spectacular, strălucitor, exuberant, expansiv şi dominator.” Astfel l-a definit Fănică Luca, dascăl extraordinar care a intuit că, între numeroşii elevi pe care îi avea, unul va da dovadă de genialitate. “Priveşte în tavan, spre cer, Gheorghe, spre cer, nu sufla niciodată în jos”, îl sfătuia pe micul discipol pe care l-a binecuvântat, făcându-i semnul crucii pe frunte, destăinuindu-i convingerea că va ajunge un mare naist. Şi nu s-a înşelat. Gheorghe Zamfir a reinventat sunetul naiului. De 55 de ani, la fiecare spectacol, ridică în picioare publicul, în orice colţ al lumii. Prin măiestria lui Gheorghe Zamfir, naiul a devenit un instrument sacru, un instrument transcendental, o continuă rugă către Dumnezeu.
Nemulţumit de sunetul naiului pe care îl avea, în 1961, după ce a fost admis la Conservatorul “Ciprian Porumbescu”, Gheorghe Zamfir s-a hotărât să-şi confecţioneze propriul instrument. Şapte ani mai târziu, avea să pună bazele unei adevărate familii a naiului modern, pe care a structurat-o până în 1982, abordând astfel toate stilurile muzicale. Publicul se lasă de atunci purtat de vraja sunetului său miraculos. În anii ’70, ziarele titrau: “Naiul este, poate, briza sau zefirul trecând prin trestii, adică o voce a Naturii. Zeul Pan a venit după şi, după el, Gheorghe Zamfir. (La Croix du Midi, Franţa, 1971); “Gheorghe Zamfir este un virtuoz deplin, care a reuşit să obţină un pianissimo absolut şi atât de subtil, că ar trebui să ai două perechi de urechi pentru a-l capta... Un adevărat foc de artificii făcut din arpegii, din game şi din triluri fulgurante, încât te întrebi dacă artistul n-a ascuns o privighetoare în naiul său... Nu exista nici o privighetoare pe platou ci, pur şi simplu, un maestru ştiind să o imite până la a se confunda cu ea” (Journal de Sierre et du Valais Central, Elveţia, 1972); “Rar va fi văzut un asemenea auditoriu! Reacţiile publicului frizau uneori cu delirul... Zamfir se exprimă în sunete ascuţite şi stridente sau, din contră, naiul său magic modulează sunete de o linişte abia auzibilă. Publicul pare vrăjit de muzica sa. Zamfir posedă o putere magică...” (Tribune Jurassienne, Elveţia, 1972).
Întregul repertoriu abordat fascina. “Doina de jale” şi “Doina Oltului” stârneau emoţii uluitoare. Prin măiestria lui Gheorghe Zamfir, doina românească mângâia sufletele tuturor. “Nimeni nu are forma aceasta de muzică... Publicul de pretutindeni apreciază doina românească pentru că este o stare. O stare a naţiunii, o stare a sufletului nostru, a esenţei din care se trage românul”, spune muzicianul.
În 2013, Gheorghe Zamfir împlineşte 55 de ani de carieră artistică. În semn de omagiu, Uniunea Muzicienilor Interpreţi din România, în parteneriat cu Asociaţia de Tineret Ecou şi Centrul de Cultură Arcuş, organizează prima ediţie a Festivalului Naiului “Gheorghe Zamfir”. Evenimentul se va desfăşura între 21-25 aprilie la Sfântu Gheorghe, Arcuş şi Braşov. Printre manifestările care vor avea loc în cadrul festivalului se numără trei concerte de nai cu orgă, cvartet de coarde şi taraf, o expoziţie marca Zamfir, o lansare de carte şi o campanie de promovare a lecturii. Între invitaţii care vor evolua în concerte se află Christian Micşunescu (München), Adrian Petrescu (prim-oboist al Filarmonicii “George Enescu”), precum şi cvartetul Tiberius din Târgu Mureş. Festivalul Naiului “Gheorghe Zamfir” se bucură de sprijinul primăriilor Braşov şi Sfântu Gheorghe şi al Consiliului Judeţean Covasna. “Aş vrea să ştiu că anul acesta mi se dedică şi că publicul român este interesat să afle ce se mai întâmplă în acest vast domeniu al naiului care face parte din tradiţia noastră multimilenară care s-a întrupat în substanţa gliei române. Aş vrea să fiu fericit la sfârşitul acestui an, când vom trage concluziile despre ceea ce s-a întâmplat în anul care mi-a fost dedicat!”, accentuează maestrul Gheorghe Zamfir.
Sursa:
http://jurnalul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu