.jpg)
FELICIA FELDIOREAN
S-a stins o Stea pe cerul Romaniei
Si nu mai are cine lumina,
S-au stins doi ochi albastri-ai bucuriei
Si fortei de a da si a lupta.
El ne-a lasat mai tristi in asta toamna,
N-a mai putut, desi-ar fi vrut sa stea,
Frumoasa, trista inima bolnava
N-a mai avut puterea de-a lupta.
Noi ne-am rugat cu totii inspre ceruri
Sa nu ni-L ia, sa ni-L mai lase-o zi
Dar Dumnezeu si ingerii prin geruri
La poezia Lui s-or incalzi...
O zi, un an, o viata de-ar fi fost
Nu ne-am fi saturat de versu-i sacru
Dar a venit o toamna cu nerost
Ca sa ni-L ia pe cel ce ne-a fost Leacu`.
A fost balsamul nostru intr-o vreme
Cind sus pe cer nu era nici o stea
Eram satui de-atitea baliverne
Aveam in inimi Folk si Flacara.
Am fost o generatie prea trista
Noi, decreteii "Epocii de foc"
Citi dintre noi in tara mai exista
Citi mai avem putere si noroc?
S-a stins o stea pe cerul Romaniei
Atunci cind lumina mai pilpiit
S-a stins o stea cu simtul datoriei
A ars si a luptat necontenit.
Ard luminarile in Romania
Cind sus pe cer a mai apus o Stea
Il plinge cerul si il plinge glia
Nu ne-a rams nimic, doar soarta grea...
Ard luminarile in pilpiire
Se duce Bardul Limbii Romanesti
Spre noi hotare, dindu-ne de stire
Ca vietile nu sunt decit povesti...
Povestea Lui a fost destul de trista
Povestea Lui a fost destul de grea
Povestea Lui de-a pururea exista
Povestea Lui e Tara si doar Ea..
Pentru AP, intr-o noapte de toamna fara stele-5/6 Noiembrie-Germania
Copyright 2011-text protejat de Safe Creative org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu