Gânduri pentru Raul
Plecarea ta pe cel din urmă drum,
Durere fără margini a lăsat,
E inutil orice aș spune acum,
Când clopotele bat mai cadențat.
Albastru nu mai e nicicum albastru,
Spre vindecare nu există cale,
Se-ndreaptă omenirea spre dezastru,
Cu toate aspirațiile sale.
A devenit prezentul o șaradă,
Într-o-ncleștare fără de sfârșit,
Pe aici e totul în degringoladă
Și scara de valori s-a prăbușit.
Nu știu "ce dracu s-a-ntâmplat monșer",
De ce te-ai pripășit în nevăzut,
Voiam să te colind cu leru-i ler,
În iarna-aceasta fără început.
Și am venit la căpătâiul tău,
Așa cum am făcut din primăvară,
Ți-am pus o coroniță dragul meu,
Să-ți fie veșnicia mai ușoară.
O lumânare-n treacăt ți-am aprins,
Spunându-ți printre lacrimi ce mai fac,
E cerul plumburiu dar nu a nins
Și am băut cu tine un coniac.
Cristi Velicu 14.12.2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu